„În Parlamentul României urmează în zilele următoare un vot puțin spus nuclear, care poate îngropa, efectiv, reprezentanții partidelor naționalist-suveraniste în prag de alegeri. Sau le poate ridica dramatic. Vorbim de votul care va trebui dat pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei, în cadrul unei proceduri care putea fi ocolită, după un obicei deja împămîntenit, dar care are un avantaj: ridică pericolul pușcăriei de deasupra capetelor președintelui Klaus Iohannis, a membrilor CSAT și a guvernului României”, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob pe inpolitics.ro
„Pe 20 iunie a avut loc ședința CSAT care a decis, la cererea personală a lui Joe Biden către Iohannis, donarea unui sistem Patriot de către România țării vecine aflate în război. Argumentul era situația gravă din Ucraina și nevoia urgentă de sprijin militar împotriva agresiunii Rusiei.
Paradoxal, au trecut două luni și 9 zile – 70 în total – în care nu s-a mișcat un pai, situație cel puțin bizară și fără precedent.
Cînd a fost vorba de Ucraina, nu prin tărăgănare s-a făcut remarcată România, ci prin precipitarea maximă să rezolve problemele vecinilor.
Un motiv serios, probabil decisiv, a fost o observație pe care o făcea Inpolitics la acea vreme: potrivit Codului Penal, art. 394. – Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:
a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
se înacadrează la trădare de țară și se pedepsește cu închisoare de pînă la 20 de ani.
Cînd faptele sunt săvîrșite de președintele țării ori de membri ai CSAT, închisoarea e de pînă la 25 de ani.
Cedarea de bună voie a unei componente de cea mai mare importanță a sistemului de apărare către un alt stat, la solicitarea unui terț stat, recte SUA, se poate încadra lejer la înaltă trădare. Și e momentul să reamintim un eveniment care întărește acest raționament.
A doua zi după decizia CSAT – pură coincidență – Ministerul slovac al Apărării a anunțat că transferul de avioane de luptă MiG-29 și sisteme de apărare aeriană către Ucraina, în 2023, e considerat un act de sabotaj și de trădare al fostei conduceri a ministerului. „Noi, în calitate de Minister al Apărării, depunem o plîngere penală pentru suspiciunea săvîrșirii de sabotaj, adică trădare, abuz de putere și încălcarea obligațiilor de administrare a proprietății altor persoane”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, Igor Melicher.
O situație identică cu cea din România poate aduce, iată, condamnări penale pentru liderii fostului regim de la Bratislava.
De ce nu s-ar întîmpla la fel și în România, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat?
Cine ar fi dispus să riște?
În consecință, cei care au luat decizia în iunie au găsit soluția în august: un proiect de lege lansat în consultare publică pe 29 august care să modifice Legea nr. 222/2017 pentru realizarea ,,Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esențial ,,Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”.
Care proiect va fi remis în regim de urgență de către guvern către parlament, care va trebui să decidă prin vot.
Modificarea legislativă sună cam așa:
Articol unic. – La articolul 1 din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu bază la sol”, aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 27 noiembrie 2017, cu modificările ulterioare, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (3^1) – (3^4), cu următorul cuprins:
(3^1) Un sistem de rachete sol-aer PATRIOT, în configurația prezentată în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, face obiectul unor acte de donație către terți.
(3^2) Detaliile realizării actelor de donație și a transferului propriu-zis se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3^3) Se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare pentru reconstituirea capabilității de apărare aeriană cu bază la sol, aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”, prin înlocuirea obiectului donației în configurația impusă de nevoile operaționale, prin achiziția unui sistem similar, în principal din fonduri externe nerambursabile.
(3^4) Prin excepție de la alin. (3^3), sumele necesare achitării taxelor și comisioanelor aferente reconstituirii capabilității de apărare aeriană cu bază la sol vor fi asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naționale.
Practic, cei care vor decide dacă dăm sau nu sistemul Patriot către Ucraina vor fi parlamentarii.
Pînă acum, ajutoarele pentru Ucraina s-au decis de către guvern prin ordonanțe de urgență și hotărîri de guvern, vorbim de valori de miliarde de lei.
Și modificarea legii 222 putea fi făcută demult prin OUG, urgența fiind perfect justificată.
Iohannis și guvernul și-au adus, însă, brusc, aminte că România are și un Parlament învestit de cetățeni cu dreptul de decizie.
Parlamentarii vor da, cum spuneam, votul pentru cedarea Patriotului românesc, gratis, ucrainenilor.
Sau, poate, nu.
Pentru că acest vot istoric are un mare neajuns: el vine în buza campaniei electorale și poate dinamita, efectiv, toate partidele și toți aleșii care se revendică de al curentul naționalist-suveranist.
Votul nu poate fi secret, iar lista cu cei care au aprobat transferul va fi publică.
E greu de întrevăzut cum vor argumenta marii patrioți autodeclarați donarea…Patriotului.
În egală măsură, ar funcționa și reciproca: dacă partidele lui Simion ori Șoșoacă vor face scandal și vor vota împotriva, cota lor electorală ar putea crește sensibil.
Vor fi fierbinți chiar și discursurile care se vor rosti la ședința de vot de către reprezentanții partidelor parlamentare; ce argumente pro se vor găsi, ce argumente contra.
România post-decembristă nu a avut prea multe asemenea voturi istorice.
A fost cel din 26 februarie 2004 cînd Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, legea de aderare la NATO. A fost cel din noiembrie 2011 pentru aprobarea scutului de la Deveselu, unde au existat doar 4 voturi contra, unul aparținînd deputatului rușilor lipoveni.
Votul care urmează pentru donarea gratuită a unui sistem Patriot abia achiziționat de la americani pe bani grei se înscrie în seria acestor voturi istorice, care vin o dată la cîțiva ani buni.
Un vot care, de astă dată, poate face victime politice majore în perspectiva apropiatelor alegeri”, scrie jurnalistul.
