Colegiul Medicilor Veterinari din România spune că, având în vedere apariţia în ultima perioadă prin intermediul mass-media a unor articole referitoare la carnea de pasăre în ceea ce priveşte conţinutul acesteia în substanţe hormonale şi antibiotice, îşi exprimă următoarea opinie:
„Legislaţia Uniunii Europene a interzis încă din anul 1981 utilizarea substanţelor cu acţiune hormonală pentru stimularea creşterii la animalele de fermă.
Legislaţia UE a fost transpusă în legislaţia naţională odată cu aderarea României la UE şi interzice administrarea substanţelor hormonale la animalele de fermă ca stimulatori de creştere cât şi folosirea antimicrobienelor prin intermediul furajelor medicamentate pentru profilaxie şi promovarea creşterii. Luând în considerare protecţia sănătăţii consumatorilor şi menţinerea calităţii produselor alimentare prin crearea unui cadru pentru utilizarea hormonilor destinaţi animalelor, această interdicţie se aplică atât statelor membre, cât şi importurilor din ţări terţe.
Legislaţia UE privind controalele oficiale stabileşte un sistem de control bazat pe riscuri, astfel încât autoritatea competentă să efectueze controale oficiale acolo unde sunt cele mai necesare şi face referire atât la controlul microbiologic cât şi la substanţele hormonale şi produsele medicamentoase veterinare.
Autoritatea competentă pentru efectuarea controalelor oficiale privind producerea, comercializarea şi utilizarea substanţelor cu acţiune hormonală pentru stimularea creşterii la animalele de fermă este Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). ANSVSA are un Program Naţional de Supraveghere pentru sănătatea animală şi pentru sănătatea publică şi un Plan Multianual de Control (MANCP) prin care întreprinde măsuri pentru intensificarea controalelor atât în ferme cât şi în abatoare şi pe lanţul de depozitare şi de distribuţie.
Apariţia unor suspiciuni este confirmată sau infirmată prin controalele oficiale şi în cazurile confirmate este comunicată în mod transparent Statelor Membre (SM) ale UE şi Comisiei Europene (CE) prin Sistemul Rapid de Alerta pentru Alimente şi Furaje (RASFF).
În plus, Comisia Europeană are un plan de audituri pentru toate SM şi mandatează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) să monitorizeze prin rapoarte periodice evaluarea riscului hormonilor de creştere şi a reziduurilor antimicrobiene în carne. Datele monitorizate de EFSA şi sintetizate în rapoartele privind rezultatele evaluării riscurilor comunicate periodic CE şi SM nu au pus în evidenţă rezultate necorespunzătoare referitoare la reziduurile de hormoni sau antibiotice în carnea de pasăre din România.
Fermele în care sunt crescute păsările sunt autorizate sanitar veterinar şi supravegheate atât de către medici veterinari oficiali cât şi de către medici veterinari practicieni care au încheiate/semnate contracte pentru asistenţă medical-veterinară şi realizarea unor acţiuni sanitar-veterinare. Creşterea puilor de carne se face după tehnologii moderne, iar supravegherea sănătăţii şi bunăstării păsărilor se face permanent atât prin programe de autocontrol cât şi prin controale oficiale efectuate cu o frecvenţă stabilită de ANSVSA în baza legislaţiei UE şi a legislaţiei naţionale.
Din datele comunicate de Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară ca urmare a Programului Naţional de Supraveghere nu au rezultat probe necorespunzătoare în ceea ce priveşte nivelul de reziduuri hormonale sau de antibiotice în carnea de pasăre.
Creşterea rapidă a puilor de carne se datorează unor factori cum ar fi mediul adecvat de întreţinere, împreună cu hrana de înaltă calitate şi selecţia genetică şi nu este legată de utilizarea hormonilor de creştere sau a antibioticelor. Indiferent de cine este vehiculată, suspiciunea sau cazurile privind utilizarea ilegală a factorilor de creştere, inclusiv substanţele hormonale şi antibioticele, la puii de carne de la care se obţin alimente trebuie anunţate/comunicate autorităţii competente (DSVSA şi ANSVSA) pentru confirmare sau infirmare conform legislaţiei în vigoare. De altfel, utilizarea hormonilor în scop terapeutic la animale se face prin administrare individuală fapt care nu este posibil în practica actuală a creşterii păsărilor.
Faţă de cele menţionate mai sus, CMVRO consideră că pentru o comunicare mai bună şi transparentă, atât asociaţiile pentru creşterea păsărilor cât şi autoritatea competentă trebuie să furnizeze publicului/consumatorilor şi mass-media informaţii factuale pentru a elimina confuziile şi informaţiile inexacte apărute, care au devenit atât de răspândite în ceea ce priveşte utilizarea factorilor de creştere, inclusiv substanţele hormonale şi antibioticele în producţia de pui de carne şi care induc, în mod nejustificat populaţiei teama de a consuma carne de pasăre şi preparate din carne de pasăre”, spune Colegiul.
