Schimbări climatice, epidemii? Cauzele extincţiei neanderthalienilor rămân un mister. Studiul unui specimen din valea Ronului, a cărui descendenţă a petrecut 50 000 de ani fără a face schimb de gene cu alte grupuri, deschide o nouă cale: cea a izolării genetice, transmite France Presse, notează Agerpres.
Neanderthalienii au locuit în Eurasia până în jurul anului 40.000 î.Hr., trăind alături de strămoşul nostru Homo Sapiens, înainte de a dispărea.
„Este ultima dată când au existat mai multe umanităţi pe Pământ, un moment strategic şi profund enigmatic pentru că nu înţelegem cum o întreagă umanitate, care a existat din Spania până în Siberia, a putut să dispară brusc”, a declarat pentru AFP Ludovic Slimak, cercetător la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din cadrul Universităţii Paul Sabatier din Toulouse şi coautor al studiului publicat miercuri în revista Cell Genomics.
Specimenul, numit „Thorin” – o referire la personajul din Tolkien – a fost găsit în 2015 în peştera Mandrin (departamentul Drome din regiunea Auvergne-Ron-Alpi), care a găzduit alternativ populaţii de Neanderthal şi Homo Sapiens.
Aceasta este o descoperire rară. Este primul Neanderthal descoperit în Franţa din 1978. În întreaga Eurasie, au fost descoperiţi doar vreo patruzeci.
„Imediat ce corpul a fost scos din pământ, am trimis un mic fragment de os, o bucată de molar, la Copenhaga, la echipele cu care lucrăm la genetică. Am încercat timp de zece ani să obţinem ADN din (peştera) Mandrin, fie el animal sau uman, şi nu am reuşit niciodată cu adevărat, deoarece, de îndată ce scoţi oasele din pământ, ADN-ul se degradează foarte repede”, spune Slimak.
„Când am primit rezultatele, am rămas uimiţi. Conform analizelor arheologice, acest cadavru avea între 40 000 şi 45 000 de ani, dar pentru geneticieni, era vechi de 105 000 de ani. Una dintre cele două echipe trebuie să se fi înşelat”, continuă el.
A fost nevoie de şapte ani de cercetări pentru a rezolva problema. Analizele izotopice au arătat că Thorin a trăit într-un climat foarte rece, corespunzând Epocii glaciare pe care au trăit-o doar neanderthalienii târzii. Dar genomul său este într-adevăr foarte vechi. „Este o rămăşiţă a primelor populaţii de neanderthalieni din Europa”, a declarat cercetătorul, specialist în genetica populaţiilor şi autorul principal Martin Sikora de la Universitatea din Copenhaga într-un comunicat de presă care însoţeşte studiul.
„Linia care duce la Thorin s-a separat de cea a celorlalţi neanderthalieni târzii în urmă cu aproximativ 105.000 de ani”, a spus el. Apoi, acest neam a petrecut 50.000 de ani „fără niciun schimb genetic cu neanderthalienii europeni clasici”, inclusiv cu populaţiile care trăiau la doar două săptămâni de mers pe jos, explică Slimak. Această izolare a fost inimaginabilă pentru vărul său Homo Sapiens, mai ales că valea Ronului era unul dintre principalele coridoare de migraţie dintre nordul Europei şi Mediterana la acea vreme.
„Arheologia ne-a spus de mult timp că populaţiile de Neanderthal trăiau în teritorii foarte mici, de câteva zeci de kilometri în jurul unui anumit sit”, îşi aminteşte arheologul. Deci ştiam că trăiau în grupuri mici, cu probleme de consangvinitate.
Cu Sapiens, „vom avea cercuri infinit mai mari, teritorii care acoperă zeci de mii de kilometri pătraţi. Distribuţia obiectelor, sociabilitatea şi construirea de reţele sociale foarte structurate sunt o caracteristică universală a tuturor Sapiens”, continuă el.
Atunci când intervine izolarea pentru o perioadă foarte lungă de timp, se limitează variaţia genetică disponibilă, ceea ce înseamnă o capacitate mai mică de adaptare la schimbările climatice şi la agenţii patogeni şi, de asemenea, o limitare din punct de vedere social, ce împiedică evoluţia ca populaţie, subliniază Tharsika Vimala, specialist în genetica populaţiilor la Universitatea din Copenhaga şi coautor al studiului.
sursa – AGERPRES
