„Întrebare către Cititori: Vă puteți imagina o decizie a Curții Constituționale care să blocheze candidatura lui Geoană, Ciucă sau Ciolacu? Cvasi-unanimitatea răspunsurilor de NU pe care o ghicesc este cheia evenimentului petrecut sâmbătă. Blocarea candidaturii lui Geoană, Ciucă sau Ciolacu (și a altor câțiva) este inimaginabilă pentru că toți sunt (percepuți ca) Oameni ai Sistemului. Deducem de aici că Șoșoacă a fost percepută ca un Risc pentru Sistem și a fost blocată”, scrie, pe activenews.ro, jurnalistul Adrian Pătruşcă.
„De vreun deceniu și ceva, în Occident, este reînviată și revigorată ideea de „Dușmani ai Poporului”, care pun în pericol democrația, bunăstarea, liniștea – și în general Raiul pe Pământ cu care vrea să ne fericească pătura globalistă.
A împiedica poporul să aleagă pe cine are el chef nu reprezintă un atac la democrație – ni se explică – pentru că Dușmanii Poporului sunt ai dracului de vicleni, iar Poporul e prost și mai are și tendințe suicidare.
De aceea, Poporul trebuie educat/dresat corespunzător, iar Dușmanii trebuie eliminați fără milă și scrupul.
În noua paradigmă (care seamănă uimitor cu comunismul biruitor), conducătorii sunt cei care selecționează un grup de candidați aseptici, pe care îi oferă apoi poporului tolomac să aleagă.
Astfel, aparența democrației este salvată iar pericolul îndepărtat.
Excluderea lui Șoșoacă seamănă bucățică ruptă cu tentativele de eliminare a altor politicieni/formațiuni de pe alte meleaguri mai civilizate: Trump în SUA (inclusiv prin lichidare fizică), Marine Le Pen în Franța, Matteo Salvini în Italia sau AfD în Germania.
În stilul ei lejer istericoid – Șoșoacă s-a opus tărârii României în războiul din Ucraina și a condamnat masacrul din Gaza. Două vini capitale și impardonabile de lez-sistem, pentru care alții au luat Glonț.
Și a răcnit la NATO și UE, într-o perioadă în care fisurile (tot mai mari) din aceste blocuri sunt percepute ca pericole de moarte și demolare.
Mai mult, dacă a fost eliminată din cursa electorală, înseamnă fie că Șoșoacă avea șanse reale la președinție, fie că prezența ei în campania electorală era percepută ca o dinamită, fie amândouă.
Sistemul era conștient că blocarea ei va produce un scandal imens. Însă a estimat că scandalul este o daună mai mică decât cele pe care le-ar putea provoca Șoșoacă ulterior.
(Interesant este că, deși avem o inflație de candidați care se declară „anti-sistem”, doar Șoșoacă a fost percepută ca un pericol REAL. Ea este singura ai cărei adepți au fost stigmatizați cu un termen – „șoșocari” – din aceeași familie cu „conspiraționiști”, „anti-vacciniști”, „putiniști” etc. Cu toată publicitatea negativă la adresa liderului AUR, nimeni nu a auzit vorbindu-se de „simioniști”.)
*
Până când Curtea Constituțională va catadicsi să publice motivarea deciziei (poate dura și luni de zile), din diverse surse aflăm motive care de care mai aiuritoare pentru care Șoșoacă a fost blocată.
Unul ar fi „nereguli în listele de semnături”… Dar Anca Alexandrescu observă corect:
„CCR nu are calitatea și capacitatea de a verifica listele de semnături, acesta fiind atributul Biroului Electoral Central.”
Un alt motiv ar fi „declarațiile antisemite”. Este limpede că Diana Șoșoacă nu pare să manifeste prea multă tandrețe față de poporul evreu frate și prieten.
Dar ce treabă are CCR să o sancționeze pentru asta? Dacă Șoșoacă a încălcat vreo lege, sunt alte organe competente care să acționeze.
În plus, deși aveam niscai bănuieli, nu știam că, pentru a deveni președintele României, trebuie să treci prin sita de bună purtare a Israelului. Acum, însă, înțeleg de ce majoritatea candidaților simt nevoia să pupe condurul și menora.
Un alt motiv care se vehiculează este că afirmațiile publice ale lui Șoșoacă arată „lipsă de atașament față de Constituție”.
Ce înseamnă asta? Habar n-am. Există vreun „constituțiometru” la CCR? Dacă da, am dori să știm: pe o scară de la 1 la 10, cât atașament față de Constituție a avut Iohannis când i-a dat ditamai Patriotul de un miliard de dolari pe daiboj lui Zelenski.
Dar Băsescu, Constantinescu și Iliescu au corespuns la „atașament”? Îl aveau ca pe mână?
Dar Curtea Constituționă însăși cum stă cu atașamentul față de Constituție? Nu îmi amintesc să fi emis nici măcar un scâncet, necum vreun protest, când Curtea de Justiție a UE a stabilit că judecătorii români nu sunt obligați să aplice deciziile CCR.
*
Diana Șoșoacă îmi este profund antipatică. Răcnetele ei îmi provoacă o aversiune aproape viscerală.
Însă idiosincraziile personale nu ar trebui să ne tulbure judecata. Ce s-a petrecut pe 5 octombrie 2024 este un abuz monstruos: Curtea Constituțională, care ar trebui să vegheze la respectarea Constituției, a INTERZIS un drept constituțional.
Precedentul a fost creat: de acum încolo, Sistemul poate tria și spânzura, eliminând orice candidat incomod.
Democrația era moartă de mult. Sâmbătă i s-a semnat certificatul de deces.
Doar ironia soartei care guvernează România face ca pe piatra funerară să nu apară imaginea virginală a vreunei eroine a lui Rosenthal, ci chipul de mahalagioaică al lui Șoșoacă”, scrie Adrian Pătruşcă.
