Premierul Marcel Ciolacu a declarat astăzi că parlamentarii social-democraţii ar urma să anunţe un proiect de modificare a Legii Curţii Constituţionale.
„Da, am înţeles că colegii mei o să vină cu proiectul astăzi, o să vină domnul Cazanciuc… Încă o cale de atac, să nu poată să fie o decizie definitivă”, a afirmat Marcel Ciolacu, într-o discuţie cu presa, la Palatul Victoria, întrebat dacă social-democraţii iau în calcul o modificare a Legii CCR ca urmare a deciziei privind respingerea candidaturii la prezidenţiale a eurodeputatului Diana Şoşoacă, preşedintele SOS România.
Premierul a adăugat că proiectul ar urma să fie adoptat de Parlament „cât mai rapid”. „El priveşte viitorul, nu trecutul, în primul rând, ca orice lege, dar eu cred că e corect ca orice candidat (candidat la prezidenţiale contestat la CCR – n.r.) să meargă, totuşi, cu un avocat în drept constituţional, să explice. E un drept să te aperi, nu poţi să iei decizie… în condiţiile în care nici măcar avocatul să nu aibă ceva de spus”, a opinat Marcel Ciolacu.
De altfel, aceasta a fost și plângerea Dianei Șoșoacă, în discuțiile purtate cu candidații la prezidențiale, marți seară, când i-a apelat telefonic. Ea a susținut că ar trebui să fie modificată legislația astfel încât să existe dreptul de apărare inclusiv la CCR.
Amintim că Diana Șoșoacă a fost eliminată, prin decizia CCR, din cursa prezidențială, fără drept de apel.
Iuliana Scântei, una din judecătoarele CCR care a făcut opinie separată, subliniază că rolul Curții este de a verifica pașii procedurali: ”Curtea Constituțională este chemată să vegheze, prin îndeplinirea unor atribuții efective, expres și limitativ prevăzute de legiuitor, la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”. De asemenea, judecătoarea consideră că CCR a acționat subiectiv și în afara competenței sale: „Aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează. Sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituțională în realizarea competenței de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”.
