„Am zis să rezum toată povestea alegerilor din Moldova într-un text care să poată fi înțeles de toată omenirea care-și dă cu părerea. Rezultatele din Moldova arată clar că lumea liberă trebuie să-și aleagă mai bine reprezentanții dacă vrea rezultate. Nu ai cum să speri să câștigi când obediența este cea mai importantă calitate atunci când plasezi miza pe un candidat politic”, scrie, pe Facebook, jurnalistul Mihai Belu.
„Nu cred că nu erau în Moldova și alți oameni care să-și dorească o cale spre Europa. Sunt sigur că există mulți români din Moldova de peste Prut care să-și dorească o țară conectată la UE. Poate că nu au obediența și radicalismul Maiei Sandu, dar cu siguranță ar fi putut să fie niște candidați mai buni.
Maia Sandu este incoloră, inodoră și singurul ei atuu este imaginea de fecioară neprihănită care atârnă la brațul lui Soros ca o garanție a valorilor democratice.
Problema este că pe versiunea Soros, democrația vine și cu alte minuni adiacente care sperie. Pe filiera asta, democrația vine o mulțime de puncte ascunse pe agendă. Toate punctele alea au fost exploatate și folosite de un dușman experimentat căruia i-a fost ridicată mingea la fileu.
Există democrație și fără Soros și există oameni buni și fără să se manifeste ca niște servitori perfecți. Cred că jumătate din votul împotriva aderării la UE a fost, în realitate, un vot împotriva unui candidat inexpresiv.
În același timp, cred că a venit vremea ca și noi să privim unirea cu frații de peste Prut ca pe o chestiune naturală, ca pe o ștergere a unor granițe trasate cu sârmă ghimpată însângerată.
Prea am vorbit despre această mult dorită unire ca de o fuziune prin absorbție. Prea am spus de nenumărate ori că „alipim”, „primim”, „așteptăm Moldova acasă”.
Este o abordare semantic eronată. România a fost împărțită în două, iar acum, cele două părți trebuie să se reunească.
Moldovenii sunt niște români care au trebuit să învețe rusa în cinci decenii de ocupație. De 30 de ani au o reticență să vină acasă pentru că uneori, noi, cei care am scăpat mai repede de ruși, îi privim ca pe niște fii și fiice care au rătăcit cu voia lor peste mări și țări.
Până nu ne trezim să realizăm că noi suntem doar o parte de Românie fără Moldova și că Moldova este cealaltă parte de Românie, o să tot avem dezamăgiri și neclarități cu privire la motivele pentru care unii oameni de peste Prut spun că nu vor alături de noi.
De cealaltă parte, când știi că lupți cu urmașii Uniunii Sovietice, care ar face orice să-ți strice jocurile, poate că ar trebui să alegi mai bine oamenii și valorile care să fie port-drapel în această luptă”, scrie Belu.
