Înalta Curte de Casație și Justiție judecă joi recursul Comunității Declic împotriva deciziei Curții de Apel Cluj, care a refuzat să judece pe fond solicitarea cetățenilor de a obliga statul la măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice. Declic cere casarea hotărârii Curții de Apel Cluj și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Procesul împotriva statului român continuă, pentru că „Nici la acest moment nu există un cadru legislativ prin care România să-și asume obligația legală de a atinge țintele climatice”, se arată în acțiunea Declic.
Uniunea Europeană are un cadru legislativ, precum Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei, care stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. În schimb, în România nu există o lege națională a climei.
„Rolul instanței în acest dosar este esențial: o hotărâre judecătorească stabilește o obligație clară și executorie pentru autorități, având forța de a impune atingerea neutralității climatice. Spre deosebire de angajamentele declarative din cadrul PNIESC, obligația de a atinge obiectivele climatice impusă printr-o hotărâre judecătorească este o obligație executorie ce poate fi monitorizată de societatea civilă”, se arată în documentele depuse de Comunitatea Declic la instanță.
Fundația care a câștigat primul caz istoric din Europa privind schimbările climatice, Climate Litigation Network, cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să participe ca intervenient în primul proces pe climă din România. Fundația Climate Litigation Network, parte a Fundației Urgenda, a făcut o cerere de intervenție în proces, după ce, în primă instanță trimisese un memoriu de susținere a cauzei.
În 2015, Fundația Urgenda a câștigat un caz istoric privind schimbările climatice împotriva statului Olandez, pe baza obligațiilor din dreptul civil și din dreptul internațional al drepturilor omului. Tribunalul de district din Haga a obligat Statul să reducă semnificativ emisiile sale de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020, având în vedere prejudiciul creat de schimbările climatice. Aceasta a fost prima dată când un tribunal a obligat un Guvern să reducă emisiile sale naționale de GES cu o valoare minimă absolută. Decizia a fost în cele din urmă confirmată de Curtea Supremă a Olandei în 2019.
Comunitatea Declic solicită judecătorilor obligarea statului român la „măsuri concrete pentru reducerea cu 55% a emisiilor de GES până în anul 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050”.
Asociația Declic este susținută de mai multe organizații de mediu, care au intervenit ca părți în proces. Este vorba despre Bankwatch România și 2Celsius.
Comunitatea Declic a deschis, la începutul anului 2023, la Curtea de Apel Cluj, primul proces pe climă din România, proces în care este chemat statul Român în judecată.
În primă instanță, Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea, pe motiv că Guvernul nu ar putea să pună în executare o astfel de decizie.
Declic a invocat, în acțiunea de la Curtea de Apel Cluj, faptul că inactivitatea Guvernului afectează “dreptul la viață și dreptul la viață privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos și durabil, precum și dreptul la un viitor demn al generațiilor viitoare. Statul are obligația de a lua măsuri pentru a asigura un viitor sănătos și durabil pentru toți cetățenii”, se arată în acțiunea depusă la Curtea de Apel Cluj.
Declic a depus la dosarul din instanță și studii și rapoarte realizate de cercetători specializați care susțin nevoia adoptării urgente a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice.
Acțiunea Declic vine în continuarea altor procese asemănătoare din Europa. În Franța, Olanda și Irlanda, societatea civilă a câștigat în instanță procesele deschise împotriva guvernelor respective și a obținut obligarea statelor la asigurarea unor măsuri eficiente pentru atingerea neutralității climatice. De asemenea, în 2022, Înalta Curte a Marii Britanii a decis că Strategia Net Zero a Guvernului încalcă Legea privind schimbările climatice. Guvernul britanic a trebuit să-și actualizeze strategia climatică pentru a include un raport cuantificat al modului în care politicile sale vor atinge obiectivele climatice.
