Fostul guvernator al regiunii ruse de frontieră Kursk, Roman Starovoit, a recunoscut joi că soldaţi ruşi trimişi de Moscova să apere regiunea în faţa incursiunii ucrainene au jefuit case abandonate ale localnicilor plecaţi din zonă, relatează DPA, arată Agerpres.
„Există dovezi de jafuri atât din partea civililor (care nu s-au evacuat), cât şi a militarilor”, a declarat Starovoit, devenit între timp ministru al transporturilor, la o întâlnire cu locuitorii din districtul rusesc Gluşkovo, care se învecinează cu Ucraina.
O înregistrare video publicată de un portal local informaţional Telegram arată că această recunoaştere – rară în rândul conducerii de la Moscova – a fost primită cu aplauze de oamenii prezenţi la întâlnirea cu responsabilul rus. Locuitorii din regiune s-au plâns în repetate rânduri de spargeri în casele lor abandonate.
Într-o contraofensivă surprinzătoare din această vară, trupele ucrainene au cucerit o parte din regiunea rusă Kursk. Trupele ruse încearcă acum să împingă armata ucraineană înapoi în afara ţării.
Agenţia rusă de presă de stat TASS i-a acuzat pe soldaţii ucraineni de jaf în satele pe care le-au cucerit, citând ca exemplu satul Gluşkovo. Dar acest sat nu a fost niciodată sub control ucrainean, notează dpa.
Între altele, după cum remarcă publicaţia rusă independentă Meduza (cu sediul în Letonia), actualul guvernator al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a publicat un raport despre întâlnirea respectivă cu locuitorii districtului Gluşkovo pe canalul său de Telegram, dar nu a menţionat subiectul jafurilor de către armata rusă. Un fragment al întâlnirii cu declaraţia lui Starovoit a fost publicată de canalul informaţional de Telegram „Kursk seiceas” (Kursk acum).
Până acum doar oficiali ucraineni au raportat că soldaţi ai armatei ruse, chemaţi să respingă forţele armate ucrainene din regiunea Kursk, jefuiau casele abandonate de localnici. Presa rusă, dimpotrivă, a susţinut că armata ucraineană este cea responsabilă de jafurile şi abuzurile din zonă.
Prevăzători, militarii ucraineni au filmat scene cu jafuri din partea localnicilor care nu s-au evacuat şi le-au postat pe reţelele de socializare. Într-unul din aceste videoclipuri se pot vedea două femei cărând cu cărucioarele tot feluri de bunuri furate din alte gospodării, când sunt oprite de un militar ucrainean, aflat în misiune de patrulare într-un sat din Kursk pe care ucrainenii îl preluaseră sub control: „Aţi dat spargeri, doamnelor! Nu e frumos faţă de vecinii voştri. De data asta nu o să vă reţin, dar vreau să vă spun că nu faceţi bine”, se aude în înregistrare.
La sfârşitul lunii octombrie, Apti Alaudinov, comandantul forţelor speciale cecene „Ahmat”, responsabile de apărarea frontierei ruse pe unde au trecut forţele ucrainene, a declarat că soldaţii ruşi au comis 187 de crime în regiunea Kursk, inclusiv omoruri şi violuri, citând informaţii primite de la şeful Direcţiei Ministerului Afacerilor Interne rus pentru regiunea Kursk, Viktor Kosarev. Alaudinov nu a precizat perioada la care se referea presupusa declaraţie a lui Kosarev, notează postul Radio Svoboda (Radio Free Europe/Radio Liberty).
Armata ucraineană a intrat pe 6 august pe teritoriul regiunii ruse Kursk într-o acţiune destinată să consolideze poziţia Ucrainei la eventualele negocieri cu Rusia şi să contribuie la redislocarea unităţilor ruse de pe frontul din Doneţk, unde armata rusă este de mai multe luni în ofensivă şi câştigă teren.
Din acea zi, luptele continuă în această regiune, unde – conform informaţiilor – Rusia a concentrat 50.000 de soldaţi, între care 10.000 de soldaţi nord-coreeni, pentru a alunga forţele ucrainene înainte de învestirea, la 20 ianuarie, a câştigătorului alegerilor prezidenţiale din SUA, Donald Trump, care a promis să impulsioneze rezolvarea conflictului din Ucraina pe calea negocierilor.
Deşi s-au retras de pe unele porţiuni, forţele armate ucrainene controlează în continuare zeci de aşezări, inclusiv centrul regional Sudja în regiunea Kursk. În teritoriile controlate de trupele ucrainene, toate tipurile de comunicaţii au fost dezactivate. Ruşii nu-şi pot contacta rudele rămase acolo şi nu ştiu dacă sunt în viaţă. Practic nu există informaţii care să vină din aceste locuri, mai notează Radio Svoboda.
sursa – AGERPRES
