Vineri este ultima zi a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din acest an.
În diaspora votarea a început în noaptea de joi spre vineri.
Prima secţie de vot din străinătate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, singura din Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12,00 (01,00 ora României). Apoi au fost deschise secţiile de vot din Australia (6), Japonia (1) şi alte ţări din regiune.
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura pe parcursul a trei zile:
* vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;
* sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23,59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.
În străinătate au fost înfiinţate 950 de secţii de votare. Lista acestora, care include şi adresele, poate fi accesată la link-ul www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/alegeri_2024/lista_sectii.pdf.
Cele mai multe secţii de votare sunt în Republica Italiană (şi Malta) – 158, Regatul Spaniei – 147, Regatul Unit – 107, Republica Franceză (şi Principatul Monaco) – 68, Republica Moldova – 59, SUA – 48, Regatul Belgiei – 29, Regatul Ţărilor de Jos – 21, conform Ministerului Afacerilor Externe.
Campania electorală a început pe 25 octombrie, la ora 00,00, şi se încheie sâmbătă dimineaţa, la ora 7,00.
Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.
Pe buletinul de vot se află 14 candidaţi – zece candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi patru independenţi. Cu toate acestea, candidatul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, aflat pe poziţia 10 pe buletinul de vot, şi-a anunţat luni seara retragerea din cursă şi susţinerea Elenei Lasconi, candidat din partea USR.
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie, prin tragere la sorţi, ordinea în care candidaţii sunt înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale. Aceasta este următoarea:
* poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
* poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
* poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei (care şi-a anunţat public retragerea din competiţia electorală, însă se află în continuare pe buletinul de vot);
* poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
* poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
* poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
După încheierea campaniei, este interzisă continuarea propagandei electorale.
Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.
De asemenea, după încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.
După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC.
Sursa: Agerpres
