Fostul ministru al muncii, Marius Budăi, face retrospectiva ultimelor zile a guvernului Orban și o listă a „greșelilor grave” pe care le-a făcut într-o lună de guvernare.
1) Accizele la carburanți: Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a fost unul dintre inițiatorii proiectului de lege pentru eliminarea supra-accizei la carburanți. La doar două zile după adoptarea proiectului său de către Parlament, Cîțu a cerut, prin intermediul Ministerului Finanțelor, ca Parlamentul să mărească înapoi accizele, pentru că nivelul acestora ar fi sub cota minimă acceptată de legislația european.
2) Eroarea materială pe Legea plafoanelor. După ce au trimis la parlament proiectul de lege în vederea angajării răspunderii, și-au dat seama că anumite prevederi din lege (plafonul de cheltuieli de personal) se băteau cap în cap cu prevederile din Anexa la aceeași lege.
3) Eroare materială privind gradul de îndatorare.
Tot în proiectul de Lege privind plafoanele bugetare, Guvernul a trecut creșterea masivă a împrumuturilor guvernului pentru anul 2020, până la 45% din PIB, ceea ce ar însemna peste 100 miliarde lei, adică o treime din totalul datoriei acumulate din 1990 și mai mult decât în vârful crizei economice din 2010.
După ce a stârnit îngrijorări pe piețele financiare, Guvernul Orban a susținut că a fost o eroare materială și că se va rămâne la plafonul existent de maxim 40% din PB. Explicația nu stă însă în picioare, pentru că textul de lege enunța faptul că „se modifică” plafonul de 40%. Deci intenția a fost clară de modificare. Eroarea materială ar fi fost dacă se greșea o cifră sau un cuvânt. Dar când scrii un articol întreg pentru a modifica plafonul existent nu mai poate fi vorba de eroare materială. („Corectarea” a avut loc după ce proiectul s-a publicat în Monitorul Oficial cu procentul de 45% – s-a revenit cu o republicare în MO).
4) Eroare privind deficitul 4,4. După ce la rectificare au decis majorarea deficitului bugetar de la 3% stabilit de PSD, la 4,4%, au realizat că nu au capacitatea de a cheltui atâția bani cât au prevăzut, în încercarea de a umfla artificial deficitul bugetar.
În Legea plafoanelor bugetare, în Anexa 3, Guvernul spune că deficitul structural va fi 3,7% în 2019.
5) Domnul prim-ministru făcea apel astăzi în parlament să nu se aprobe inițiative legislative neresponsabile care să afecteze bugetul. Serios? Inițiativa dumneavoastră (adică a PNL) de reducere a TVA-ului este neresponsabilă? Sau atunci erați în opoziție și nu conta? Abia aștept să văd cum vă poziționați când va ajunge la vot final.
Problema e că din cauza acestor greșeli, care dovedesc degringolada totală din Guvernul României, s-a creat o mare îngrijorare pe piețele financiare care a produs efecte negative și costuri uriașe pentru populație:
– Creșterea cursului valutar la aproape 5 lei, cu implicații privind creștere facturilor la utilitățile exprimate în euro.
– Irosirea a peste 1 miliard de euro din rezerva valutară a țării pentru apărarea monedei naționale în urma declarațiilor și erorilor ministrului Cîțu.
– Retrogradarea ratingului de țară de la PERSPECTIVĂ STABILĂ, în Guvernarea PSD, la PERSPECTIVĂ NEGATIVĂ, în Guvernarea PNL. Deci mai puține investiții străine și costuri mai mari la împrumuturi pentru România.
– Creșterea dobânzilor la împrumuturile Guvernului.
