Asociația Bankwatch România a transmis în exclusivitate pentru ecopolitic.ro, o serie de detalii importante legate de tot ce s-a întâmplat în încercarea ministerului Energiei, prin Hidroelectrica, de a construi două hidrocentrale pe râul Jiu.Proiectul a costat România peste 155 milioane euro și presupunea captarea întregului râu Jiu si a afluenților prin conducte, ducând la dispariția râului și a tuturor speciilor și habitatelor conservate, proiect aflat chiar în inima Parcului Național Defileul Jiului.
- autorizațiile de construire anulate de Curtea de Apel București nu aveau la bază evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea adecvată
- conform principiilor UE, astfel de proiecte pot fi realizate numai dacă nu duc la distrugerea ireversibilă a zonelor protejate, fapt cunoscut de autorități din 2004.
- este regretabil că s-au cheltuit bani, dar au fost cheltuiți în mod ilegal si cei responsabili ar trebui sa plătească, pentru că regimul de protecție a devenit obligatoriu din 2004.
Înainte de a prezenta poziția asociației de mediu, reamintim faptul că in data de 14 decembrie 2017, Curtea de Apel București (CAB) a anulat autorizațiile de construire a două hidrocentrale pe râul Jiu, aflate în Parcul Național Defileul Jiului. Continuarea lucrărilor a devenit astfel ilegală. Parcul Național Defileul Jiului, risca să fie distrus de aceste amenajări hidroenergetice, deoarece noile hidrocentrale ar fi captat aproximativ 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului, care este unul dintre cele mai spectaculoase și sălbatice defileuri din Munții Carpați.
- Mai mult decât atât, această investiție era aproape de finalizare și a consumat până acum din bugetul statului o sumă importantă – peste 155 de milioane de euro, Ministerul Energiei ajungând să intre în istoria României, ca fiind al doilea minister care pierde bani după Ministerul Transporturilor, în contractul cu firma americană Bechtel, unde statul român a mai pierdut – 525 milioane euro.
Cei de la Bankwatch România ne-au transmis detalii importante despre desfășurarea evenimentelor care au precedat hotărârea Curții de Apel București, prin care s-au anulat autorizațiile de construire a celor două hidrocentrale de pe râul Jiu, această decizie a făcut ca România să piarda cei 155 milioane de euro investiți în aceste proiecte.
Din ceea ce ne-au transmis ONG-iștii am aflat cu surprindere că reprezentanții statului știau sau ar fi trebuit să știe încă din 2004 că nu pot construi, pentru că, conform normelor UE și a legislației privind parcurile naționale, aceste lucrări de construcție a hidrocentralelor nu puteau fi făcute, erau ilegale. Totuși, foști și actuali reprezentanți ai Ministerului Energiei au continuat lucrările la ceva ce nu se putea realiza, ceva ce ducea la dispariția râului Jiu și a tuturor speciilor și habitatelor conservate, ajungându-se ca cei de la Bankwatch să poată bloca în instanță aceste proiecte și astfel, banii investiți să se piardă.
- în primul rând, Ministerul Energiei și cei de la Hidroelectrica, nu au luat în calcul faptul că, obligația de protecție a zonei protejate a început din momentul în care acest teritoriu a fost propus ca fiind protejat ca Parc Național/Sit natura 2000, adică din 2004.
- Construcția a fost foarte mulți ani in conservare iar în 2016 au fost emise autorizațiile de construire anulate de Curtea de Apel București.
- ONG-iștii de la Bankwatch fac o precizare foarte importantă, și anume, că aceste autorizații emise nu aveau la bază evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea adecvată. Întocmirea acestora era obligatorie pentru astfel de proiecte și dacă erau corect făcute duceau cu siguranță la modificarea radicală a proiectului.Conform principiilor UE astfel de proiecte pot fi realizate, numai dacă nu duc la distrugerea ireversibilă a zonelor protejate, fapt cunoscut de autorități din 2004.
”Este regretabil că s-au cheltuit bani, dar au fost cheltuiți în mod ilegal si cei responsabili ar trebui sa plătească, pentru ca regimul de protecție a devenit obligatoriu din 2004. Ca urmare, legea nu poate fi îndoită și ciuntită, fiind vorba de Directive ale UE transpuse în România. Proiectul va putea fi realizat numai în măsura în care sunt respectate normele de protecție a mediului.”
Referitor la ultima întâlnire ce a avut loc la Tg-Jiu, a secretarului de stat din Ministerul Energiei, Andrei Maioreanu și a șefului Hidroelectrica, Bogdan Badea cu lideri politici din zonele Gorj și Hunedoara, având ca subiect-soluții pentru continuarea lucrărilor de pe Jiu, cei de la Bankwach au avertizat asupra faptului că dacă se va încălca legea vor uza de toate mijloacele legale pentru protejarea ariei protejate.
- ”Întâlnirea de la Tg Jiu a fost secretă. Nu știm ce s-a discutat. Dacă se va încălca legea în continuare, vom uza de mijloacele legale avute la îndemnă pentru protejarea ariei protejate.”
În urma acestor explicații, care, din punctul nostru de vedere, ne clarifică cu privire la modul de lucru și capacitatea managerială pe care o are Ministerul Energiei și evident, responsabili din minister, secretari de stat, Hidroelectrica, România își trece în cont încă o pierdere – 155 milioane de euro, pe care cineva trebuie să o plătească pentru incapacitatea sau interesele, dacă au fost, de a putea lucra legal și în concordanță cu legislațiile UE de mediu.
ecopolitic.ro
