În noua strategie forestieră UE, adoptată vineride Comisia Europeană, se menționează 3 miliarde de noi arbori plantați pe teritoriul statelor membre până în 2030.
Totodată, cel mai recent raport de țară realizat de Comisie relevă o situație dramatică pentru România: exploatarea intensivă și defrișările ilegale ne costă anual 6 miliarde de euro, iar țara noastră pierde 3 hectare de pădure pe oră pentru un total estimat de peste 20 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în fiecare an. Cifrele sunt citate și în Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede alocarea a minimum 1 miliard de euro pentru împăduriri în România în următorii ani.
„Pierderile generate de tăierile ilegale și exploatările fără cap nu pot fi contorizate”, spune europarlamentarul USR PLUS Vlad Gheorghe, implicat în numeroase acțiuni de prevenire și combaterea a defrișărilor.
„Sunt peste 100 de victime în Germania în urma inundațiilor masive din ultimele zile. În Belgia nu sunt încă victime, dar pagubele materiale sunt consistente. În România, viiturile de anul acesta au luat și vieți omenești, au distrus căi de acces, podețe, gospodării întregi. Este științific demonstrat că tăierile ilegale contribuie semnificativ la creșterea riscurilor de dezastre prin efectele nocive asupra calității aerului și a solului din zonele afectate”, subliniază Gheorghe.
„Am solicitat deja la Bruxelles o suplimentare bugetară care să permită țărilor afectate de inundații să primească ajutorul Uniunii prin Fondul de Solidaritate și Mecanismul de protecție civilă comunitară, însă degeaba investim bani dacă nu combatem infracționalitatea de mediu”, insistă europarlamentarul USR PLUS, care a propus înființarea unui Procuror Verde European cu atribuții transfrontaliere. Mai mult, este nevoie de voința politică a autorităților de resort la nivel național și de o corectă monitorizare, raportare și colectare a datelor privind fauna și flora din toate țările UE: „Nu puține sunt cazurile în care în documentele de la Ministerul Mediului și din instituțiile subordonate tăierile ilegale nu există. Atât eu și colegii mei din USR PLUS preocupați de problema pădurilor, cât și activiștii de mediu și jurnaliștii de investigație au arătat discrepanțe majore între documentația oficială și situația din teren”, explică Vlad Gheorghe.
„Dacă nu măsurăm corect și complet defrișările, nu vom reuși să reparăm ce s-a distrus în 30 de ani. Fără raportări exacte, nu vom putea accesa fondurile necesare de la Uniunea Europeană, iar cei care vor suferi cel mai mult sunt copiii noștri, generațiile viitoare care în ritmul acesta vor mai vedea păduri doar în poze”, spune europarlamentarul, vorbind despre noile prevederi ale Strategiei forestiere UE privind colectarea armonizată a datelor despre păduri la nivelul statelor membre.
Este aceeași situație pe care o reclamă specialiștii în cazul speciilor protejate, precum ursul brun, pentru care România nu deține o statistică oficială a numărului de exemplare. „Dacă autoritățile nu monitorizează, evident că nu raportează, deci în acte nu avem o problemă cu pădurile. Este grav că Ministerul de resort nu dă un semnal clar în favoarea colectării datelor și implicit protejării pădurilor, dimpotrivă, a co-semnat recent o solicitare susținută de industria lemnului prin care se dorea exact eliminarea obiectivelor privind datele din noua Strategie forestieră a UE”, a mai evidențiat Vlad Gheorghe.
