Liderii europeni au jucat joi seară cartea destinderii cu Polonia, în conflict cu Bruxellesul privind independenţa justiţiei şi primatul dreptului european, rezervându-şi, în acelaşi timp, posibilitatea de a lua măsuri ulterior, comentează AFP, conform Agerpres.
Criza energetică, care ameninţă să deraieze relansarea economică, a făcut mai devreme obiectul unor dezbateri intense între cei 27 reuniţi la summit, după ce Praga şi Budapesta au pus sub semnul întrebării piaţa europeană a carbonului, principalul instrument al UE pentru schimbările climatice.
În conflictul cu Varşovia, şefii de stat sau de guvern şi-au reafirmat „convingerea că statul de drept şi independenţa justiţiei sunt absolut fundamentale”, dar au temporizat ripostele studiate de Bruxelles, a indicat o sursă europeană.
Gardiană a tratatelor, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, promisese marţi Parlamentului European că va lua măsuri împotriva Poloniei: ea a primit sprijinul statelor pentru a acţiona, dar fără grabă pentru a da şansă dialogului şi „a continua să se caute soluţii”, a indicat o sursă europeană.
În acelaşi timp, statele au reafirmat posibilitatea de „a recurge la mecanismele existente” prevăzute de textele europene, a adăugat sursa.
Ar putea fi vorba despre declanşarea unei noi proceduri de încălcare a dreptului comunitar care poate duce la sesizarea justiţiei europene.
UE dispune, de asemenea, un nou mecanism care face posibilă suspendarea plăţilor fondurilor europene către ţările în care se constată încălcări ale statului de drept afectând bugetul comunitar. Dar pentru a-l declanşa statele doresc să aştepte decizia Curţii de Justiţie a UE, prevăzută cel mai târziu pentru începutul lui 2022, privind recursul în anulare depus de Varşovia şi Budapesta împotriva acestui mecanism.
„Comisia continuă să pregătească dosarele în cadrul acestei proceduri. Este dificil să se accelereze mai mult, dar momentul adevărului se apropie”, a comentat o sursă diplomatică.
Mai multe capitale consideră de neconceput aprobarea planului polonez de relansare economică în valoare de 36 de miliarde de euro, blocat în prezent de Comisia care solicită garanţii privind independenţa judiciară.
Varşovia este în conflict cu Bruxellesul de mai mulţi ani din cauza reformelor judiciare întreprinse de partidul conservator naţionalist la putere (PiS), acuzat de subminarea independenţei judecătorilor.
Tensiunile au sporit după decizia din 7 octombrie a Curţii Constituţionale poloneze, care a declarat anumite articole din tratatele europene incompatibile cu Constituţia naţională. O hotărâre denunţată de Bruxelles ca un atac fără precedent la adresa primatului dreptului european şi competenţei Curţii de Justiţie a UE.
Varşovia poate conta pe sprijinul Budapestei: „Există o vânătoare de vrăjitoare în Europa împotriva Poloniei, polonezii au dreptate”, a declarat suveranistul Viktor Orban, criticat şi el în mod regulat de Bruxelles în privinţa statului de drept.
Premierul olandez, Mark Rutte, s-a pronunţat pentru fermitate la sosirea sa la Bruxelles, considerând că independenţa sistemului judiciar „nu este negociabilă”. „Polonia trebuie să ia foarte în serios ameninţările cu sancţiuni financiare”, a adăugat omologul său austriac, Alexander Schallenberg.
„Nu vom acţiona sub presiunea şantajului, (dar) suntem pregătiţi pentru dialog”, a replicat şeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, la finalul unei întrevederi cu preşedintele francez, Emmanuel Macron.
Germania a dorit să evite o „confruntare” cu Varşovia. „Litigiile în cascadă în faţa Curţii de Justiţie a UE nu sunt o soluţie pentru statul de drept”, a avertizat cancelarul Angela Merkel.
Acest summit este ultimul din cele peste o sută pentru cancelarul german, pe punct de plecare după 16 ani la putere şi care a făcut o „fotografie de familie” cu omologii săi.
În privinţa energiei, cei 27 au salutat instrumentele „utile” propuse de Comisie pentru a amortiza creşterea preţurilor (reduceri fiscale, ajutor pentru gospodării). La cererea în special a premierului ceh în exerciţiu, Andrej Babis, aceştia au mai solicitat Bruxellesului „să studieze” pieţele energetice pentru a stabili dacă „anumite comportamente” merită sancţiuni.
Andrej Babis a blocat temporar adoptarea unor concluzii pe această temă, denunţând „speculaţiile” pe piaţa europeană a carbonului, împreună cu omologul său polonez.
Pe această piaţă, unde companiile fac schimb de „drepturi de a polua”, preţul dioxidului de carbon a crescut de peste două ori într-un an pentru a depăşi nivelul record de 60 de euro pe tonă. Cu toate acestea, Comisia şi experţii estimează că doar o cincime din creşterea preţurilor la energie electrică se poate atribui pieţei carbonului.
Planul UE pentru climat, al cărui instrument-cheie este piaţa carbonului, „creşte preţul energiei (…) şi va ucide clasa de mijloc europeană”, a acuzat, la rândul său, Viktor Orban.
Summitul va continua vineri cu problema migraţiei pe agendă, în special cu Belarusul, acuzat că organizează un aflux de migranţi la frontierele UE, ca represalii pentru sancţiunile adoptate de cei 27, încheie AFP.
