În plin scandal legat de legile justiţiei, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va trimite la Curtea Constituţională pachetul legilor Justiţiei, dar şi la Comisia de la Veneţia.
Este vorba despre Legea 303/2004 referitoare la statutul magistraţilor, Legea 304/2004 referitoare organizarea judecătorească şi Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, pe care preşedintele le consideră că nu sunt „deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi nici standardelor europene în materie”.
Preşedintele a afirmat miercuri că, în forma în care se prezintă acum, pachetul legislativ de modificare a legilor justiţiei nu corespunde nici exigenţelor unui stat de drept şi democratic, „aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în articolul 1”, dar nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă.
„Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea, fac un apel către Curtea Constituţională de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, preeminenţă a dreptului şi a protecţiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. (…) După ce Curtea se va exprima asupra acestor chestiuni, voi face o nouă analiză a legilor şi voi decide atunci dacă se impune o reexaminare”, a declarat Klaus Iohannis.
El consideră că „graba lipsită de orice justificare şi modul autoritar în care s-au desfăşurat dezbaterile parlamentare au determinat în final foarte multă neîncredere”.
„Reforma justiţiei, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi trezeşte mari îngrijorări ale partenerilor externi. Nu putem să asistăm pasivi la o rescriere din mers a Constituţiei. Într-o democraţie autentică, separaţia puterilor în stat înseamnă o colaborare constructivă pentru realizarea interesului public, respect reciproc între instituţii, dar mai ales echilibru şi controlul reciproc între acestea. „, a mai spus preşedintele
