O întâlnire de „gradul trei” a avut loc, joi, în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, la care au fost prezenţi premierul Viorica Dăncilă, ministrul Finanţelor şi… surpriză – guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.Această mișcare l-a eliminat pe Klaus Iohannis din orice încercare de a fi pionul principal în scandalul BNR-Guvern, iar medierea anunțată de Cotroceni transformându-se într-o ”mediere virtuală” la care Iohannis a rămas doar cu anunțul.
Iniţial, au apărut în biroul lui Dragnea, în jurul orelor 15.30, premierul Viorica Dăncilă şi Eugen Teodorovici, însoţiţi de Darius Vâlcov. În jurul orelor 17,00 a apărut şi Mugur Isărescu.
Au urmat aproape patru ore de discuţii, la finalul cărora singurul care a făcut declaraţii a fost Liviu Dragnea.
„A fost o întâlnire foarte bună. A fost o discuţie de trei ore, destul de serioasă, despre situaţia macroeconomică. Ce este important este că şi Guvernul şi BNR au convenit că principalele cauze pentru pentru creşterea inflaţiei în această perioadă sunt factori exogeni. Este este vorba de factori din afara Guvernului sau BNR – gaze, energie, petrol, care au o contribuţie masivă la creşterea inflaţiei şi care nu sunt gestionate nici de Guvern, nici de BNR”, a spus la final Liviu Dragnea care a dat asigurări că nu există niciun indiciu că România ar fi în criză sau în prag de criză sau că există argumente pentru a se vorbi despre instabilitate.
Preşedintele PSD a anunţat Guvernul şi-a arătat disponibilitatea ca, înainte de orice măsuri pe care urmează să le ia conform programului de guvernare, să aibă o întâlnire cu BNR şi să analizeze împreună dacă e nevoie de alte măsuri care să completeze efectele posibile ale acţiunilor respective sau nu şi, de asemenea, „să fie o informare mult mai plină de substanţă între cele două instituţii”.
Dragnea a menţionat că îţi menţine totuşi declaraţia conform căreia BNR îşi coordonează unele acţiuni cu liderii opoziţiei şi preşedintele, aducând deservicii României: „Mi-o menţin. Mi-am menţinut-o şi în faţa domnului guvernator. Este vorba de unii funcţionari de acolo. Niciodată n-am spus că sunt declaraţii ale domnului Mugur Isărescu şi cred că este bine ca şi din partea Guvernului şi din partea celor care lucrează în BNR să fie mai puţine declaraţii care exced cadrului constituţional şi instituţional în care trebuie să acţioneze fiecare”.
Schimb de scrisori între Dragnea şi Isărescu; BNR, acuzată că induce neîncredere în Guvern
Dragnea a anunţat totodată că întâlnirea celor trei părţi a fost precedată de un schimb de scrisori între el şi guvernatorul BNR, scrisori pe care a promis că le va face publice.
În scrisoarea către BNR, Dragnea a solicitat instituţiei o motivaţie tehnică şi foarte argumentată cu privire la majorarea repetată, încă de la începutul anului, a ratei dobânzii de politică monetară.
„Parlamentul României este cel ce aprobă politica fiscal-bugetară a Guvernului, dar şi Programul său de Guvernare. Totodată, îmi manifest convingerea şi preocuparea ca şi celelalte componente ale politicii macroeconomice să fie în consonanţă cu legile şi hotărârile Parlamentului. În acest cadru instituţional, vă adresez întrebarea firească dacă perspectivele politicii monetare pe care le aveţi în vedere vor avea acelaşi caracter restrictiv şi dacă există riscul unor noi majorări a dobânzii de politică monetară. (…) Consider că politica monetară trebuie să se armonizeze cu politicile guvernamentale. Din acest punct de vedere îmi exprim îngrijorarea faţă de măsurile întreprinse la început de an de către Banca Naţională şi care, în opinia mea, nu reprezintă cea mai potrivită cale de coordonare a politicilor macroeconomice. Apreciez faptul că o politică monetară adecvată trebuie configurată în raport cu politica fiscal-bugetară şi, în general, cu politicile guvernamentale stabilite prin Programul de Guvernare fără a se pune semnul întrebării asupra capacităţii guvernului de a implementa măsurile asumate sau de a îndeplini prevederile legilor bugetare.
O politică monetară bazată pe neîncredere şi pe maximizarea unor riscuri potenţiale nu este, în opinia mea, o politică favorabilă creşterii economice sustenabile şi poate conduce în final la rezultate contrare celor aşteptate”, a spus Dragnea în scrisoarea adresată BNR.
El a motivat că rezervele pe care le are cu privire la fundamentarea şi pertinenţa măsurilor întreprinse în ianuarie şi februarie sunt determinate de comunicările BNR, inclusiv de minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale din 7 februarie 2018.
Dragnea mai spune că, în ciuda estimărilor pesimiste, România a arătat un tablou macroeconomic sustenabil în 2017, iar în 2018 viziunea macroeconomică are în vedere o contribuţie mai mare a investiţiilor la creşterea economică şi consolidarea politicilor de creştere a puterii de cumpărare a populaţiei, aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare.
Potrivit liderului PSD, creşteri de preţuri nu au avut loc doar în România. În 2017, Uniunea Europeană a avut o creştere a preţurilor medii de 1,7% (de 6 ori mai mare decât în 2016), Estonia şi Lituania 3,7%, Letonia 2,9%, Ungaria 2,4%, Polonia 1,6%. El s-a arătat convins că BNR ştie că „principalele cauze care au determinat inflaţia nu ţin de acţiunea guvernamentală” şi „acestea sunt asociate ofertei şi nu excesului de cerere”.
- La rândul său, guvernatorul Mugur Isărescu a arătat că obiectivul fundamental al BNR în conformitate cu legea naţională, dar şi cu normele UE, este asigurarea stabilităţii preţurilor, aceasta fiind cea mai bună contribuţie pe care o bancă centrală o poate aduce la creşterea durabilă a economiei.
El a precizat că deciziile adoptate de Consiliul de Administraţie în şedinţele din 8 ianuarie, respectiv 7 februarie 2018, au vizat ajustarea conduitei politicii monetare în contextul creşterii semnificative şi rapide a ratei inflaţiei din ultimele luni: rata anuală a inflaţiei calculată de Institutul Naţional de Statistică pe baza indicelui preţurilor de consum s-a situat la 4,3% în ianuarie şi la 4,7% în februarie 2018 (peste limita superioară a intervalului de variaţie al ţintei), comparativ cu 0,8% în iunie 2017.
Potrivit oficialului, o eventuală lipsă de reacţie din partea BNR, atât în primele două luni ale anului, cât şi în perspectivă, ar amplifica riscul ancorării aşteptărilor inflaţioniste la un nou nivel, crescut, deoarece agenţii economici, inclusiv instituţiile internaţionale, ar fi interpretat lipsa de reacţie a BNR ca pe o acceptare tacită, pe termen mediu şi lung, a respectivului nivel al inflaţiei. De asemenea, s-ar fi mărit riscul deprecierii suplimentare a leului.
„Afirmaţi, în scrisoarea dumneavoastră, că în materie de corectare a deprecierii cursului de schimb mecanismele de intervenţie nu aparţin Guvernului, ceea ce este adevărat, într-o anumită măsură. Cealaltă faţă a adevărului este că în România cursul de schimb al leului este stabilit de piaţă şi evoluţia lui este condiţionată, pe de o parte, de fundamentele sale economice iar, pe de altă parte, de percepţia de risc a investitorilor privind economia naţională şi piaţa financiară locală. Din această perspectivă, reducerea deficitului extern ar conduce la diminuarea presiunilor în sensul deprecierii leului, iar evoluţia deficitului extern depinde de mai mulţi factori, inclusiv de politica guvernamentală”, susţine Mugur Isărescu.
El a dat asiugurări că BNR urmăreşte cu preocupare atât evoluţia inflaţiei, cât şi a deficitului de cont curent.
