În cadrul discuției, Titus Corlățean, președintele comisiei speciale comune a prezentat principalele repere în abordarea dimensiunii parlamentare a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, subliniind specificitatea responsabilităților asociate atât pregătirii, cât și exercitării efective a mandatului, responsabilități ce decurg atât din rolul forului parlamentar în acest acest proces, cât și din structura bicamerală a acestuia.
Senatorul Corlățean a evidențiat importanța bunei pregătiri, pentru ca România să poată exercita cu succes președinția Consiliului Uniunii Europene, atât din perspectiva implementării Planului de pregătire, cât și în privința promovării viitoarelor priorități.
În acest sens, reliefând contextul european instituțional și politic în care România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, Titus Corlățean a arătat că, prin deținerea președinției Consiliului UE, România va urmări să își aducă o contribuție constructivă la consolidarea consensului european în procesul de adoptare a deciziilor ce sunt așteptate în dosarele sectoriale aflate pe agenda europeană, dar și în cele de importanță majoră, cum ar fi viitorul Cadru Financiar Multianual.
În privința priorităților președinției românești la Consiliul Uniunii Europene, temă abordată cu predilecție de ambasadorul Japoniei, senatorul Titus Corlățean a subliniat faptul că susține consolidarea parteneriatului Uniunii Europene cu Japonia, atât din perspectiva relației politice, cât și în ceea ce privește atingerea obiectivelor agendei comercial-economice.
În reacție la interesul manifestat de ambasadorul Japoniei, a precizat că asigurarea securității și stabilității în vecinătatea imediată a României, atât pe dimensiunea estică, cât și în regiunea Balcanilor de Vest, precum și apropierea lor de Uniunea Europeană, rămân obiective geostrategice ce vor fi urmărite în continuare, inclusiv pe dimensiunea parlamentară și în cadrul dialogului inter-parlamentar. A reconfirmat importanța acordată, sub acest aspect, Republicii Moldova și perspectivei sale europene.
În ceea ce privește agenda bilaterală, demnitarul român a subliniat interesul pentru consolidarea acesteia, plecând de la reperul important al Parteneriatului reînnoit, semnat în februarie 2013 la Tokio de senatorul Titus Corlățean, în calitatea sa de ministru al afacerilor externe al României la acel moment, cu omologul său japonez. Discuțiile celor doi oficiali au pus în evidență interesul ambelor părți pentru ridicarea nivelului relației bilaterale la cel de parteneriat strategic.
