Curtea Constituţională a decis miercuri că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA.
CCR a constat astfel existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.
„Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat: 1 – Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi. 2 – Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi”, se precizează într-un comunicat al CCR.
CCR a constatat că prim-ministrul este titular al dreptului de a sesiza CCR cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională. Cu privire la calitatea ministrului Justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituţională, s-a constatat că acesta este nominalizat în mod expres prin art. 132 alin. (1) din Constituţie, care stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea sa.
În consecinţă, precizează CCR, ministrul Justiţiei exercită, în această privinţă, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr. 285/2014, Curtea a constatat că ministrul Justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituţională.
CCR a a respins totodată ca inadmisibilă sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
„Legea pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma ajunsă la promulgare după deferirea ei de trei ori Curţii Constituţionale şi reexaminarea de către Parlament pentru a fi pusă de acord cu deciziile de neconstituţionalitate adoptate de jurisdicţia constituţională, încă mai conţine unele prevederi neconstituţionale”, se arată în sesizare.
Potrivit documentului, primul punct din legea dedusă controlului de constituţionalitate stabileşte că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”.
