O comisie parlamentară nu poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative,
singurii titulari ai acestui drept fiind Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu
drept de vot, a stabilit miercuri CCR.
Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României numărul 19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale, sesizare formulată de Grupul parlamentar al PNL, şi a dispoziţiilor articolului 1 litera d) şi e), articolului 2 alineatului (4),articolului 4 alineatul (2) şi ale punctului 2 din Anexa la Hotărârea
Parlamentului 20 /2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ, sesizare formulată de Grupul parlamentar al USR, a precizat un comunicat al Curţii.
- În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea formulată de Grupul parlamentar al PNL şi a constatat că dispoziţiile articolului 1 litera e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului 19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale sunt neconstituţionale.
- De asemenea, Curtea a admis sesizarea formulată de USR, constatând că dispoziţiile articolului 1 litera e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului 20/2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ sunt neconstituţionale.
Potrivit CCR, o comisie parlamentară nu poate exercita în nume propriu acest drept, deoarece reprezintă o entitate distinctă de cea a membrilor săi parlamentari, doar aceştia din urmă având dreptul de iniţiativă legislativă, în virtutea rolului lor constituţional.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
