Bulgaria a respins recent cerinţa Rusiei ca NATO să se retragă de pe teritoriul său şi din ţara vecină România, însă nu împărtăşeşte entuziasmul românesc pentru consolidarea prezenţei militare occidentale la Marea Neagră şi este reticentă faţă de o desfăşurare suplimentară de trupe aliate pe teritoriul său, scrie EFE într-un comentariu, notează Agerpres.
În plină criză provocată de comasarea de trupe ruse în apropierea frontierei cu Ucraina, ministrul apărării bulgar, Stefan Ianev, a anunţat că guvernul său va propune NATO crearea pe teritoriul bulgar a unui batalion de până la o mie de militari.
„Va fi un batalion naţional”, a subliniat Ianev, care a afirmat că acest batalion va fi condus de comandanţi bulgari şi că prezenţa militarilor din alte ţări ale NATO se va limita la un mic număr de efective care să compenseze carenţele forţelor sale armate.
Atitudinea Bulgariei contrastează cu cea a vecinului său român, de la nord de Dunăre, comentează EFE. La Bucureşti, guvernul a mulţumit SUA şi Franţa pentru disponibilitatea celor două ţări de a desfăşura mai multe trupe în România, a cărei atitudine ferm prooccidentală a transformat-o în bastion al Alianţei în sud-estul Europei.
Rusia şi gazul
Reticenţa Bulgariei de a primi pe teritoriul său mai multe trupe occidentale se datorează, în parte, relaţiei istorice de prietenie cu Rusia.
Preşedintele bulgar Rumen Radev a iritat SUA atunci când s-a referit la Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014, drept „în prezent rusă”, înaintea realegerii sale în fruntea statului, în noiembrie 2021.
Radev, care a fost general de armată, se bucură de sprijinul partidului socialist PSB, care se caracterizează drept prorus, aminteşte EFE.
Însă există şi raţiuni mai prozaice în spatele dorinţei clasei politice bulgare de a nu strica prea mult prietenia cu Rusia.
„Bulgaria trebuie să-şi consolideze securitatea energetică, ce depinde în procent de 97% de Gazprom”, a declarat pentru EFE analistul Vladimir Ciukov.
În afara faptului că importă din Rusia aproape tot gazul şi ţiţeiul pe care îl consumă, Bulgaria depinde de Kremlin pentru buna funcţionare a armatei sale, care abia dacă a fost modernizată şi care încă are nevoie de specialişti ruşi pentru întreţinerea numeroaselor sale echipamente de fabricaţie sovietică, scrie EFE.
Nicio vorbă despre sancţiuni
Bulgaria a evitat până acum să ia în calcul posibilitatea impunerii de sancţiuni europene Rusiei în cazul unei noi agresiuni împotriva Ucrainei, lucru de care diplomaţia română nu s-a ferit deloc.
În acest sens, premierul bulgar, reformistul proeuropean Kiril Petkov, a insistat pe nevoia unui „dialog constructiv” care să ducă la o „scădere a tensiunii” UE cu Rusia, tensiune care afectează mai mult Bulgaria decât alte ţări membre ale Uniunii Europene care au relaţii mai reci cu Moscova.
Avioane de luptă spaniole pentru Bulgaria
Deficienţele armatei bulgare au parţial de-a face cu forţele sale aeriene. Pentru a-şi apăra spaţiul aerian, Bulgaria are la dispoziţie 14 avioane de vânătoare de producţie sovietică. Potrivit unor surse citate de EFE, nouă din aceste avioane nu pot decola din lipsă de mentenanţă.
În plus, Bulgaria mai dispune de alte 14 avioane militare, din care doar şapte sunt apte de zbor.
În acest context, Spania şi Olanda vor trimite mai multe avioane de luptă în ţara balcanică pentru a contribui la eforturile de supraveghere şi descurajare a Rusiei în Marea Neagră.
Guvernul bulgar s-a grăbit să lămurească faptul că sosirea iminentă a acestor avioane nu este o consecinţă a escaladării tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, subliniind că operaţiunea era programată de câteva luni bune şi face parte din operaţiunile multinaţionale pe care NATO le realizează periodic în zonă.
Frontieră cu Occidentul
În timpul Războiului Rece, Bulgaria a fost considerată satelitul cel mai fidel al Uniunii Sovietice, însă ulterior a aderat la NATO, în 2004, şi la UE, în 2007, în acelaşi timp cu ţara vecină România.
Invazia rusă în Crimeea, în 2014, a făcut din cele două ţări riverane Mării Negre elemente cheie în arhitectura de securitate a NATO la frontiera sa de sud-est.
România are o lungă istorie de experienţe negative cu Rusia şi şi-a asumat acest rol, scrie EFE, care adaugă că Bulgaria este mai ambivalentă şi încearcă să împace apartenenţa sa la NATO cu legăturile istorice care o unesc de Rusia.
sursa: AGERPRES
