Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse, scrie Agerpres.
Retorica franceză despre preocupările ‘legitime’ ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.
‘Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia’, a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.
Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul ‘să strângă rândurile’: ‘Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă’, a spus el la Berlin.
Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: ‘Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale… Trebuie să rămânem fermi şi uniţi’.
Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.
‘Nu este un secret’ că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia.
‘Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă’, adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.
‘Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei’, apreciază Zaborowski.
Este şi cazul ţărilor baltice, care – potrivit lui – par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.
Foste republici sovietice – Estonia, Letonia şi Lituania – se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.
‘Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană’, explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.
Preşedintele rus Vladimir Putin se arată conştient de situaţia delicată a acestor ţări, chiar dacă neagă că îngrijorarea lor este justificată.
‘Statele baltice şi alte ţări, vecinele noastre, nu se simt vezi Doamne în siguranţă. De ce? Nu este clar’, a spus Putin săptămâna aceasta într-o conferinţă de presă comună cu omologul său francez Emmanuel Macron. ‘În orice caz, ele se servesc de aceasta ca de un pretext pentru a elabora politici ostile la adresa Rusiei’, a insistat preşedintele rus, subliniind că ţările respective furnizează arme moderne Ucrainei în ‘doze mari’.
În comparaţie cu Occidentul, potrivit lui Przybylski, Europa Centrală a manifestat ‘hotărâre de a acţiona în ceea ce priveşte acordarea de sprijin direct Ucrainei’.
În pofida dorinţei lui Putin de a vedea Europa divizată, ‘unitatea prevalează’ şi nu există niciun sentiment că Franţa şi Germania vor să vândă Europa Centrală, spune el. În schimb, există ‘un sentiment de circumspecţie că elitele acestor ţări nu văd cu aceeaşi claritate ameninţarea care planează’, adaugă expertul citat.
sursa: AGERPRES
