La capătul a zece ore de negocieri, liderii europeni au căzut de acord să reducă emisiile de CO2 până la zero până în anul 2050, şi au adoptat în final o declaraţie care prevede că fiecare stat-membru este liber să-şi stabilească ce fel de surse de energie va avea, atâta timp cât sunt nepoluante – cu exceptia Poloniei nu si a României pentru energia produsa pe baza de carbune.
Aceasta prevedere conferă libertatea statelor Uniunii de a se concentra ori pe energie verde (ex. solar, eolian), ori pe cea nucleară, ori pe ambele.
- O excepţie urmând a fi făcută pentru Polonia, a cărei producţie de energie electrică depinde foarte mult de cărbune, potrivit BBC.
Este discutabil dacă România s-ar încadra la această categorie, de fapt nu exista nimic scris in acest sens cum au polonezii.
Mai mult decât atât, un fond de 100 de miliarde de euro dedicat susţinerii statelor care depind masiv de combustibili fosili şi a căror tranziţie la energie verde ar fi foarte costisitoare (ramane tot discutabil dacă România s-ar încadra la această categorie)
Banca Europeană de Investiţii (BEI) vapune la dispoziţia statelor-membre un total de 1 trilion de euro pentru investiţii înproiecte ce combat schimbările climate.
Între prevederile conţinute de Acordul European Verde” se află:
- reducerea emisiilor de CO2 cu 50% până în 2030, luându-se ca punct de reper emisiile din 1990 (anterior, se sugerase nivelul de 40%);
- introducerea unei legi care să introducă Uniunea Europeană pe „un drum ireversibil către neutralitatea climatică” (adică emisii zero de CO2) până în 2050.
Totodată, pactul prevede un plan pentru crearea unei aşa-numite economii circulare, menită să reducă risipă de resurse, mai ales în ceea ce priveşte producţia şi distribuţia de mâncare.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a carcaterizat acordul drept „Omul de pe Lună” al Europei – o analogiela un moment cu adevărat istoric, problemele climatice fiind una dintre priorităţile declarate ale Ursulei von der Leyen.
