„Cum se adună între ei, cum se simt între ei, cum se recunosc între ei, cum se apără unul pe celălalt, indiferent de dimensiunea ticăloșiei, sau, tocmai, funcție de dimensiunea ei! Este un adevărat fenomen, care, în România acestor vremuri, ar fi un material fabulos de cercetare sociologică, și, cine știe, poate că există oameni care studiază asta, nu de alta dar timpul tinde să estompeze lucrurile și ar fi păcat, dimensiunea Răului este atât de incredibilă astăzi, aici la noi, încât, dacă tot suntem în epoca în care totul se aruncă la gunoi, în care credința noastră și valorile ei sunt luate în bășcălia cea mai odioasă, atunci oamenii ăștia ar trebui să știe că, în pofida preceptelor, nu vom uita și nu vom ierta. Memoria, este singura care ne-a mai rămas!”, scrie, pe Facebook, actorul Mihai Mălaimare.
„Apăruse, nu știu pe ce filieră, la Realitatea, un fel de gigolo, cu dinții puși și aranjați într-un zâmbet prefăcut, parcă bun de arătat la bătrâne zguduite de delir sexual, care, după ce a căinat lovitura de stat, a decis brusc că se simte obligat să intervină în România, el adică, el să intervină, că noi suntem o grămadă de balegă, probabil, să intervină, și, deși are o groază de treburi, să-și asume preluarea președenției țării ca să ne ducă pe toți la masă la Trump, cu care, zice, este un fel de trăgător de brăcinari. Anca Alexandrescu a luat o plasă colosală; chiar așa, cine i l-o fi băgat pe gât, omul a virat către A3, unde ne-a asigurat că doar el este cel menit și, cumva, mirosul banilor l-a adus acolo unde îi este locul, în funcția de fripturist șef, mare lobbyist pentru România, pe banii ei, desigur, supravegheat discret sau nu de către un alt frumos al presei post decembriste, cu sarcina de a spune administrației Trump că ceea ce vede singură este o minciună, că adevărul este aici, la guvern, la CNA, la Ministerul de Interne, la televiziunile îmbătrânite în adevăr, la intelectualii și ong-urile felicitate de Soroș. Asta este un fel de a-i spune lui Trump că e tâmpit, ceea ce nu cred că o să-i placă, așa că eu cred că echipa asta va păpa banii, bine mersi, și va reveni cu răspunsul: am făcut ce-am putut, dar, să vezi, nu ne-au crezut.
Nu este ultimul tun al acestei guvernări ilegitime; pe mine mă fascinează însă modul în care, cum spuneam la început, se recunosc între ei, se adună împreună, gândesc sau spun că gândesc la fel, fredonând celebrul șlagăr din filmul Cabaret (cu Liza Minelli), „money, money, money”!”, scrie Mălaimare.
