Adrian Năstase despre cum au “sosit în peisaj” Kovesi şi Morar

Adrian Nastase

Fostul premier Adrian Năstase a povestit miercuri o serie de fapte legate de instanţele de judecată, cu referire la “apariţia în peisaj” a procurorilor Daniel Morar şi Laura Codruţa Kovesi, “cu misiuni clare împotriva adversarilor politici”.

“La început, completele de 5 erau de 9 (vezi art 32 din Legea 304/2004, Secţiunea „Completele de judecată”).

Era vorba de completele de recurs de la ÎCCJ. Ele erau formate din judecători de la TOATE secţiile ÎCCJ pentru a evita situaţia în care colegi de secţie şi de birou ai judecătorilor de la fond să se pronunţe în recurs. Aşa era în 2004. În 2005, Băsescu şi Macovei, prin asumarea răspunderii în parlament, au  modificat legile justiţiei şi, ulterior, au reuşit să schimbe conducerea parchetelor. Nu intru în detalii.

Pe această bază, sosesc în peisaj Daniel Morar şi L.C. Kovesi. Misiuni clare împotriva adversarilor politici. În noiembrie 2005, Morar începe urmărirea penală împotriva mea. Un an mai târziu (noiembrie 2006), unul din cele vreo 20 de dosare deschise împotriva mea este trimis spre judecată la ÎCCJ. În 2007, la fond şi în 2008, în recurs, ÎCCJ anulează urmărirea penală, după ce CCR semnalase „şmecheria” prin care se încercase evitarea obţinerii avizului din partea parlamentului (eram vizat că fost membru al guvernului. Se declarase neconstituţională încercarea de a elimina cerinţa avizului pentru foştii miniştri. CCR se mai pronunţase o dată pe această chestiune)”, a povestit Năstase pe blogul personal.

El a subliniat că “regimul mafiot al lui Băsescu reusise să preia conducerea parchetelor dar nu avea conducerea ÎCCJ, unde conducerea era asigurată de dna judecător Bărbulescu”.  

Inalta Curte
sursa foto: QMagazine

“Se reia urmărirea penală, se trimite din nou dosarul la ÎCCJ dar lucrurile mergeau greu. Un termen pe lună, cu 972 de martori în dosarul afişelor, operaţiunea riscă să dureze ani de zile, până la al doilea mandat al lui Johannis…Intră în scenă sluga Predoiu. Este adoptată Legea micii reforme din justiţie (Legea 202/2010), lege care, în mare măsură îmi era dedicată. Se introduce CELERITATEA! În baza ei, până în 2012, am avut „dreptul” la 2-3 şedinţe de judecată pe săptămână (în total, vreo 200 de „vizite” la ÎCCJ). Acum s-a revenit la practica termenelor lunare!!!

În al doilea rând, s-a modificat compunerea completelor de recurs (apel). (…) Găselniţa lui Predoiu şi a stăpânilor săi a fost de a crea, pentru hotărârile definitive, două complete stabilite pentru ÎNTREGUL AN, controlate prin preşedintele şi vicepreşedintele ÎCCJ. Lucrurile, deci,  se „simplifică”, a spus preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu.

În acelasi an – 2010 – in septembrie, adaugă Năstase, Livia Stanciu, după ce bea o cafea cu Traian Băsescu, este numită presedintă a ÎCCJ. 

Traian Basescu“Astfel, Băsescu , ajutat de complicii săi, după ce preluase controlul parchetelor, preia prin intermediul lui Predoiu, ministru al justiţiei, şi al Liviei Stanciu, ca preşedinte al ÎCCJ, şi controlul segmentului judecătoresc. Avea deja controlul CSM şi al serviciilor, astfel încât „culoarul” (ca să folosesc termenul utilizat, mai târziu, de Elena Udrea) era creat.  În aceste condiţii, s-a produs condamnarea mea din 2012, în Dosarul afişelor electorale, unde, la fond, judecătorul Ionuţ Matei şi-a dovedit calităţile de loialitate faţă de sistem, ceea ce i-a adus, în 2013, binecuvântarea lui Băsescu şi numirea ca vicepreşedinte al ÎCCJ.

Totuşi, lucrurile încep să bată la ochi. De ce doi membri ai completelor de 5 nu sunt şi ei traşi la sorţi? Intervine Legea 255/2013, adoptată la 19 iulie 2013, publicată în M.Of. 515 din 14 august 2013, dar care stabileşte ca dată de intrare în vigoare data de 1 februarie 2014 (deci peste cinci luni)!!!. În noua lege, se prevedea clar că toţi membrii completelor de 5 sunt traşi la sorţi, nemaiexistând membri de drept ai acestor complete. O veste rea pentru „sistem” care pierdea controlul asupra „completelor de execuţie”. În aceste condiţii, recursul meu (apelul), început in septembrie 2013, avea doar 3-4 luni pentru finalizare – până intra în vigoare noua lege. De aici graba numirii ca vicepreşedinte al ÎCCJ a lui Ionuţ Matei (ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2013), care le-a înlocuit pe cele care au condus succesiv completul  de recurs (apel) la primele termene – Aida Popa, Jijie sau Cristina Tarcea. După două termene în noiembrie şi decembrie în condiţiile in care „martora” Cristina Popa fusese ascunsă trei termene anterioare pentru a justifica intrarea în complet a noului vicepreşedinte , hotărârea de condamnare împotriva mea a fost dată de Ionuţ Matei în 6 ianuarie 2014, cu 3 săptămâni înainte de intrarea in vigoare a legii care îi scotea, parţial, din joc pe oamenii lui Băsescu – Livia Stanciu şi Ionuţ Matei. Restul îl cunoaşteţi” a arătat fostul premier.

Potrivit acestuia, compunerea aleatorie a completelor de 5 este şi era importantă dar cel putin la fel de importantă a fost lipsa de calitate morală a celor care au condus aceste complete, ca membri de drept.

“PS 1: Nu înţeleg modificarea pluralului din complete în completuri, în condiţiile în care şi la singular cuvântul complet are acelasi tip de ambiguitate terminologică. PS 2: „Sistemul” şi-a onorat de fiecare dată obligaţiile faţă de slugile sale – Monica Macovei, sinecură la Bruxelles, Daniel Morar, mandat de 9 ani ca judecător la CCR, Livia Stanciu, mandat de 9 ani ca judecător la CCR. De altfel, pe baza modificărilor anunţate de ministrul Tudorel Toader şi a exemplelor pe care le-a dat, Livia Stanciu ar putea să ocupe locul de procuror general în locul lui Augustin Lazăr. Asa cum şi Ioana Bogdan, din consilier al lui Daniel Morar a ajuns direct judecător la ICCJ, în completele care m-au judecat pe mine. Pare că judecătorii şi procurorii au devenit intersanjabili, pornind de la ideea că, probabil, inamovibilitatea şi independenţa sunt sinonim”, a concluzionat preşedintele FET.