Adrian Oros, Forța Dreptei, fost ministru al Agriculturii, anunță că Planul Național Strategic pentru perioada 2023-2027, trimis în martie 2022 la Comisia Europeană de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost returnat cu 370 observații.
Comisia întreabă MADR de ce au fost excluse de la sprijin fermele mici și mijlocii ( fermele de familie) și de ce nu este o prioritate depozitarea și procesarea pentru producători?
Este vorba de 15,9 miliarde euro , bani europeni, care ar trebui să subvenționeze agricultura românească începând de la 1 Ianuarie 2023. Din suma totală, 9,98 miliarde euro sunt pentru plăți directe prin APIA, 0,26 miliarde euro pentru intervenții sectoriale și 5,65 miliarde euro este bugetul pentru dezvoltare rurală ( proiecte accesate prin AFIR).
Dacă vă întrebați de ce are atât de multe observații Comisia, răspunsul este simplu.
Pentru că PNS a fost modificat grosolan față de varianta discutată cu asociațiile din Comitetul de monitorizare la consultările din luna noiembrie 2021. Și pentru că nu se corelează cu nevoile și prioritățile agriculturii românești.
În varianta de PNS propusă, modificată semnificativ față de perioada de tranziție 2021-2022 (6,2 miliarde euro), “au fost efectiv excluse de la sprijin fermele mici și mijlocii.
Sprijinul vizează unitățile comerciale mari, plafonul maxim fiind ridicat de la 1,5 milioane euro la 15 milioane euro”, remarcă Comisia.
Pentru perioada de tranziție am alocat aprox. 1 miliard de euro pentru depozitare și procesare, producătorii fiind principalii beneficiari.
În PNS trimis la Comisie aceștia au fost excluși. Pe bună dreptate, “Comisia invită MADR să reconsidere această abordare, și observă că nu există o logică a intervențiilor și o legătură între intervenții, indicatorii de rezultat și obiective. Intervențiile din PNS propus, nu sunt direcționate către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare, așa cum a reieșit din analiza SWOT și analiza nevoilor făcute în 2020-2021:
-susținerea fermelor de familie,
-consolidarea poziției fermierilor în lanțul valoric,
-creșterea capacității de depozitare și procesare, mai ales a fermierului etc.”
Aceste interese nelegitime și antinaționale pot duce la întârzieri mari în adoptarea PNS. Se va prelungi mult dialogul cu Comisia Europeană iar apoi capitolele din PNS vor trebui transpuse în sistemul informatic. Fermierii români riscă să nu încaseze la timp subvențiile în 2023, spune Adrian Oros.
