După o săptămână de confuzie şi întorsături de situaţie pentru formarea de urgenţă a alianţelor şi desemnarea candidaţilor, campania fulgerătoare pentru legislativele din 30 iunie din Franţa demarează oficial luni într-un context foarte tensionat, informează AFP, citată de Agerpres.
Începând cu orele 18:00 duminică, s-au înregistrat toţi candidaţii pentru cele 577 de mandate de deputat. Urmează acum reuniunile pe teren, trimiterea de propagandă electorală şi spoturi publicitare la televiziune.
În urma victoriei sale în alegerile europene din 9 iunie, Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) abordează această campanie situându-se în fruntea sondajelor de opinie, care îi conferă circa 30% din voturi.
La 28 de ani, preşedintele RN, Jordan Bardella, vizează postul de prim-ministru. Lidera partidului, Marine Le Pen, vrea să păstreze preşedinţia grupului în Adunarea Naţională şi a declarat că nu va cere demisia preşedintelui Emmanuel Macron în caz de victorie a taberei sale.
Partidul RN a creat un prim seism în campanie aliindu-se cu preşedintele partidului de dreapta tradiţional Republicanii (RL), Eric Ciotti.
Chiar dacă Ciotti nu a fost urmat de cadrele RL – exceptând o deputată şi preşedintele mişcării de tineret a partidului – el a declarat duminică seara că are 62 de candidaţi ai „adunării (forţelor) de dreapta” susţinuţi de RN.
Şi, în pofida ostilităţii sale faţă de RN, liderul partidului de extremă dreapta Recucerirea, Eric Zemmour, a anunţat că el nu va înainta un candidat în aproape jumătate dintre circumscripţii, pentru a favoriza „artizanii uniunii naţionale”, precum Eric Ciotti.
Pe poziţia a doua, cu 25% în intenţiile de vot, stânga a reuşit turul de forţă să depăşească în câteva zile luni de divizare sub sloganul „Noul Front Popular”. Liderii săi ar urma să aibă o primă reuniune luni seara, la Montreuil, în suburbia pariziană.
Însă, abia formată, această alianţă fragilă şi foarte eterogenă a traversat prima sa „furtună”, cu refuzul partidului stângii radicale Franţa Nesupusă (LFI) să învestească mai multe figuri istorice critice faţă de linia liderului său Jean-Luc Melenchon, printre care Alexis Corbiere, care au decis cu toate acestea să-şi menţină candidaturile.
Iar unii aspiranţi preselectaţi de mişcarea stângii radicale suscită critici ferme. Un exemplu este antifascistul Raphael Arnault, al cărui nume figurează în dosarul „S” al poliţiei unde sunt înregistraţi indivizii potenţial periculoşi pentru securitatea naţională, în Vaucluse (sud-est).
Programul economic al Noului Front Popular (salariu minim de 1.600 de euro net, comparativ cu puţin sub 1.400 în prezent; abandonarea reformei pensiilor; indexarea salariilor în funcţie de inflaţie, etc.) este atacat de majoritatea, care îl califică, ca şi ministrul economiei Bruno Le Maire, drept „dezastru”.
La rândul său, prim-ministrul Gabriel Attal, care conduce campania, a anunţat imediat măsuri pentru majorarea puterii de cumpărare, precum o scădere a facturilor la electricitate.
Luată prin suprindere de anunţul privind alegerile anticipate şi situată la circa 20% distanţă în intenţiile de vot, majoritatea este în pericol să se claseze pe locul trei în numeroase circumscripţii, după RN şi stânga.
Pentru a evita aceasta, ea a decis să nu prezinte un candidat în circa 20 de circumscripţii deţinute de parlamentari de dreapta, de stânga sau din grupul independent Liot, consideraţi constructivi.
La stânga, fostul preşedinte Francois Hollande, care a produs o surpriză anunţându-şi candidatura în Correze (centru), nu are un adversar din partea majorităţii prezidenţiale.
La rândul său, ramura LR anti-Ciotti, care încearcă să-şi menţină vocea, a anunţat duminică seara ca a învestit „aproape 400 de candidaţi”.
Temerile privind ascensiunea extremei drepte la putere în Franţa au ecou chiar şi în Campionatul European de Fotbal din Germania. După ce atacantul Marcus Thuram a luat poziţie împotriva RN, căpitanul echipei franceze Kylian Mbappe a declarat duminica aceasta că este „împotriva extremelor” şi a îndemnat „tinerii să meargă la vot”.
sursa – AGERPRES
