„Rino-conjunctivita alergică este o problemă de sănătate semnificativă din cauza încărcăturii simptomelor, precum și a impactului acesteia asupra calității vieții populației afectate. De asemenea, implică o povară economică mare, transmite pagina de Facebook Ro-Vaccinare.
Cunoașterea sezonului de polen și a perioadelor de vârf de polen ajută la prevenirea expunerii, dar și la alegerea medicației optime pentru pacienții sensibilizați care prezintă simptome de severitate strict legată de cantitatea și tipul de polen la care sunt expuși.
În general, polenizarea începe în primăvară și se termină în toamnă.
Polenul de iarbă este de departe cea mai frecventă cauză de polinoză în Europa.
În zona noastră geografică, perioada de înflorire a ierburilor de vară, ce fac parte din familia graminaceelor, începe la începutul lunii mai și se termină la sfârșitul lunii iulie.
Polenul de iarbă induce în principal simptome nazale și conjunctivale, însă poate exacerba și astmul.
Stilul de viață urban occidentalizat este asociat cu un risc mai mare de sensibilizare și la alergenii de polen. Viața urbană înseamnă expunerea crescută la o poluare atât din interior, cât și din exterior și, din cauza posibilelor interacțiuni dintre alergenii inhalați și alți factori de mediu, poate crește riscul atât de sensibilizare alergică, cât și de agravare a simptomelor pacienților care sunt deja sensibilizați.
De asemenea, în această perioadă a anului există o concentrație crescută de polen de copaci. Cel mai alergenic polen de copac este produs de mesteacăn (Betula). Durata sezonului principal depinde în mod remarcabil de temperatură și, astfel, variază de la 2 la până la 8 săptămâni, în zona noastră începând devreme în luna aprilie.
La începutul lunii martie, înainte de mesteacăn, alunul și arinul sunt primii copaci (perioada decembrie-aprilie) care eliberează polen, urmați de carpen. Ca o consecință a acestei polenizări precoce și a reactivității încrucișate între acești copaci, alunul și arinul pot acționa ca promoteri de sensibilizare alergică la polenul de la Betulaceae, astfel încât simptomele clinice devin mai accentuate în timpul sezonului de mesteacăn.
În ultimii ani, utilizarea tot mai frecventă a acestui copac ca o plantă ornamentală a determinat o creștere semnificativă a sensibilizării alergice la acest alergen.
Legat de utilizarea tot mai mare a unor specii pentru decor și peisagistică în grădini și parcuri, se observă o sensibilizare mare la speciile ce fac parte din familia Cupressaceae, precum speciile de chiparos.
Deoarece polenul de chiparos este prezent în atmosferă la sfârșitul iernii (februarie-martie), simptomele alergiei la acest polen pot fi confundate cu infecții virale, însă acest arbore pare să fie responsabil pentru creșterea prevalenței și a impactului clinic al alergiilor de primăvară timpurie.”
Dr. Bianca Matis – medic primar alergolog
