Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a pledat, luni, la aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, pentru găsirea unor pârghii legislative prin care consiliile judeţene să poată obţine venituri pentru diverse proiecte, scrie Agerpres.
„Bugetul de stat se închide cu sumele către local. Adică ce mai rămâne, dacă rămâne, se distribuie către local. Consiliul judeţean nu are venituri proprii, motiv pentru care stă la mâna Guvernului pentru orice proiect judeţean, prin legea bugetului. De aceea, atunci când se stabilesc sarcini la nivelul consiliilor judeţene, statul ar trebui să se asigure că le şi finanţează. Decidentul politic, indiferent de partidul din care face parte, va trebui să gândească curajos, să găsească acele modalităţi, pârghii legislative ca să dai posibilitatea reală de obţinere a unor venituri pentru Consiliile Judeţene, astfel încât aceste fonduri să poată fi direcţionate eficient către refacerea infrastructurii judeţene, comunale ori către activităţi economice, cum ar fi, de pildă, procesarea produselor agricole, unde stăm nu chiar bine”, a afirmat Gorghiu la evenimentul aniversar.
Ea şi-a exprimat dorinţa de a întări dialogul Senatului cu consiliile judeţene în elaborarea legislaţiei.
„În cadru formal, această consultare pe iniţiative legislative există, avizul UNCJR regăsindu-se de regulă pe proiectele legislative venite de la Guvern. Dar îmi doresc să trecem dincolo de cadrul formal, să transformăm acest dialog în unul de participare activă, pe orice temă de interes pentru administraţie. Obiectivul este simplu: rezolvarea intereselor colectivităţilor locale. Un stat puternic este un stat cu instituţii puternice. În această cheie aş dori să abordez şi ‘elefantul’ numit descentralizare. O temă deloc nouă, dar de foarte mare interes. Mai ales în perioadele de criză, ştim cu toţii că există întotdeauna această tendinţă de centralizare, mai ales financiară”, a adăugat Gorghiu.
Preşedintele interimar al Senatului a menţionat că tema descentralizării trebuie asumată în 2025 de noua majoritate rezultată în urma alegerilor din 2024.
„Când însă ne mai despart puţine luni de 2024, an electoral fără precedent în istoria României, abordarea descentralizării, a regionalizării trebuie ferită de abordările populiste. Tema însă trebuie asumată în 2025 ferm şi până la capăt de viitoarea majoritate”, a opinat Gorghiu.
În discursul său, Alina Gorghiu a abordat şi tema prezenţei feminine în consiliile judeţene. Aceasta consideră că „există şanse mari” pentru ca în 2024, pe listele de candidaţi pentru alegerile locale să se regăsească minimum 30% femei.
„Domnul prim-ministru Ciucă şi domnul preşedinte Marcel Ciolacu au fost partenerii mei puternici în promovarea acestei normalităţi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi inclusiv în administraţie. Astăzi, din cele 41 de consilii judeţene, numai două sunt conduse de femei. Adică mai puţin de 5%, în condiţiile în care 52% din electorat este format din femei (…) Sunteţi în contact permanent cu cetăţenii. Haideţi să le oferim românilor siguranţă, respectarea drepturilor şi condiţii decente de trai.”, a mai spus Gorghiu.
