Duminică, la Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Arhangheli „Mihail şi Gavriil” din Bucureşti, a avut loc slujba solemnă închinată Sfinţilor Martiri ai Genocidului Armean din Imperiul Otoman, declanşat în 1915, oficiată de P.S. Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Eparhiei Armene din România, Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria şi delegat patriarhal pentru ţările balcanice. Ceremonia a continuat în curtea Catedralei, unde au fost depuse de coroane de flori la monumentul Khacikar (cruce sculptată în piatră).
Evenimentele desfăşurate la Bucureşti, dedicate comemorării Genocidului armean au continuat la Casa de Cultură „Victoria şi Hovsep Dudian”, unde a fost organizată o expoziţie de fotografii şi o prezentare unică susţinută de invitatul special, jurnalistul Avedis Hadjian, autorul cărţii „Secret Nation – The Hidden Armenians of Turkey”, despre armenii din Turcia de est, descendenţi ai supravieţuitorilor Genocidului, care au fost, în mare măsură, asimilaţi şi apostaziaţi. Discuţia a fost moderată de cunoscutul istoric şi eseist, Sorin Antohi.
La aceste evenimente au fost prezenţi Ambasadorul Republicii Armenia în România, E.S. domnul Sergey Minasyan, Preşedintele Uniunii Armenilor din România, domnul Varujan Vosganian, membrii comunităţii armene din România, alături de prietenii şi simpatizanţii lor din străinătate, care şi-au arătat cu toţii solidaritatea faţă de poporul armean.
În fiecare an, pe 24 aprilie armenii din întreaga lume comemorează „Primul Genocid al secolului XX” (denumit astfel de Sanctitatea Sa Papa Francisc, în timpul ceremoniei religioase de comemorare a victimelor Genocidului Armean, oficiată în 2015). Astăzi, la 108 ani de la unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria poporului armean, această crimă împotriva umanităţii, Genocidul armean este recunoscut oficial de 32 de ţări ale lumii, cele mai recente fiind Statele Unite al Americii şi Statele Unite Mexicane.
„Cu toate acestea, problema recunoaşterii internaţionale rămâne încă de actualitate, atâta timp cât urmaşii înfăptuitorilor Genocidului săvârşit împotriva armenilor din Imperiul Otoman, continuă să-l nege la nivel de stat, iar statele care au primit refugiaţi în acel moment vital, printre care se numără şi România, deocamdată se abţin să-l recunoască. Însă, România ar putea avea o poziţie-cheie şi în procesul de recunoaştere internaţională a Genocidului.
Un prim pas important în acest sens, a fost mesajul Preşedintelui Klaus Iohannis, transmis în 2015, cu prilejul comemorării centenarului Genocidului Armean, în care înaltul demnitar a transmis că : „La un secol de la evenimentele tragice din 1915, aduc un pios omagiu victimelor poporului armean, care a rezistat peste decenii vicisitudinilor istoriei şi grelei încercări de la începutul secolului trecut. Sute de mii de suflete nevinovate au pierit atunci în crima teribilă care a umbrit umanitatea şi care ne obligă astăzi la recunoaştere şi reconciliere.”
Un alt pas a fost întreprins la 27 aprilie 2021, atunci când în cadrul Şedinţei plenare a Parlamentului României, reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au condamnat declanşarea Genocidului Armean, cu ocazia comemorării a 106 ani de la acea tragedie, exprimându-şi solidaritatea, sprijinul şi empatia faţă de poporul armean.
În acelaşi timp, foarte apreciată şi semnificativă este şi susţinerea exprimată de Academia Română, dar şi de reprezentanţii diverselor cercuri de intelectuali şi ai societăţii civile din România.
De la an la an, această negare ia forme diferite, ajungând de mult ori chiar la justificarea crimelor sau la recunoaşterea lor ca a unor „dureri împărtăşite”, acesta fiind motivul pentru care combaterea negaţionismului ar trebui să fie o prioritate pentru noi toti. Ca naţiune care a supravieţuit unui Genocid, armenii şi-au transformat doliul şi indignarea faţă de nedreptăţile trecutului lor, în acţiuni importante nu doar pentru ei înşişi, ci şi pentru popoarele care se confruntă astăzi cu acelaşi tratament la care au fost supuşi armenii acum mai bine de un secol.
Armenia a devenit un vehement avocat al Convenţiei Naţiunilor Unite privind prevenirea şi pedepsirea crimelor de genocid, precum şi a forumurilor globale organizate pentru prevenirea genocidului, care amintesc lumii întregi despre responsabilitatea apărării drepturilor omului prin rememorarea lecţiilor trecutului.
Pe de altă parte, un rol foarte important în procesul de recunoaştere internaţională a Genocidului armean îl au reprezentanţii elitei turce, care în ultimile decenii militează pentru recunoaşterea de către statul turc a actului istoric de genocid, comis în Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial, împotriva populaţiei armene. Recunoaşterea Genocidului Armean este o condiţie esenţială pentru prevenirea unor asemenea atrocităţi, dar şi pentru o eventuală împăcare istorică a celor două popoare.
Din păcate, istoria se poate repeta, iar ecoul atrocităţilor la care a fost supus poporul armean în 1915, a fost resimţit atât în toamna anului 2020, atunci când Azerbaidjan, cu implicarea şi sprijinul direct al Turciei a săvârşit o agresiune împotriva poporului armean din Nagorno-Karabakh, dar şi în tentativele de agresiune ulterioare ale Azerbaidjanului de la graniţa Armeniei, precum şi multiplele crime de război şi încălcări ale dreptului internaţional umanitar, ce le-au urmat, un exemplu elocvent fiind blocarea, de mai bine de 4 luni, a Coridorului Lacin – singurul drum de acces spre lumea exterioară pentru populaţia armeană din Nagorno-Karabakh.
Aşadar, recunoaşterea Genocidului armean este o un pas primordial pentru instaurarea unei păci stabile şi durabile în regiunea noastră, dar şi pentru ca asemenea crime imprescriptibile să nu se mai repete niciodată în lume!”, a transmis Ambasada.
