Al doilea cel mai mare oraş al Ucrainei, Harkov, a suferit pierderi imense în urma războiului declanşat, pe 24 februarie, de Federaţia Rusă. Situat în proximitatea frontierei cu Rusia, Harkovul a fost atacat atât pe cale aeriană, cât şi terestră, ţintele armatei ruse fiind unităţile militare, dar şi sediile instituţiilor publice sau blocurile şi casele în care locuiesc civili, relatează Agerpres.
Bombele lansate din avioane, dar şi atacurile artileriei ruse au distrus clădiri simbol din centrul Harkovului, printre care Administraţia Regională, sediul Securităţii, o clădire a Universităţii şi numeroase imobile care formează centrul istoric al oraşului. În acelaşi timp, în partea de Nord a localităţii, sute de case, blocuri, spaţii comerciale au fost afectate de rachete şi proiectile lansate de la distanţă. Ţinte ale atacurilor militarilor ruşi au fost şi fabrica de tractoare de la marginea localităţii, dar şi alte unităţi de producţie ucrainene.
Înainte de începerea conflictului, Harkovul avea aproximativ 1,5 milioane de locuitori, însă se estimează că aproximativ un milion dintre ei, în special familiile cu copii, au fugit din calea războiului. Mulţi dintre cei care au rămas s-au adăpostit în staţiile de metrou ale oraşului sau în subsoluri.
„Tot acest timp am fost în Harkov, din prima zi a războiului, din 24 februarie. Oraşul nostru chiar este un oraş erou. Suntem onoraţi de locuitorii oraşului nostru. Ne bucurăm de faptul că am rezistat tot acest timp. (…) Exploziile sunt ceva îngrozitor, a fost înspăimântător din prima zi, mulţi au plecat din cauza asta, însă mulţi au şi rămas”, a declarat Marina Hrehoreva, doctor în istorie la Universitatea din Harkov.
Primarul Igor Terehov a anunţat că în maximum două săptămâni circulaţia metroului şi a celorlalte mijloace de transport din Harkov va fi reluată, iar populaţia care se ascunde în staţiile de metrou va fi mutată în cămine care vor fi puse la dispoziţie de autorităţile locale.
De mai multe ori pe zi, în oraş se aud sirenele, semn că radarele interceptează potenţiale pericole pentru populaţie. Din acest motiv, puţinii locuitori care au rămas în Harkov refuză să iasă din adăposturi sau din case. Străzile sunt aproape goale, iar circulaţia redusă spre minim.
Cele mai multe magazine, restaurante şi cafenele au rămas şi ele închise până acum. Pentru că oraşul nu a mai fost atacat de mai bine de o săptămână, iar trupele ruseşti au fost împinse spre frontiera cu Rusia, există o tendinţă a populaţiei de a reveni în localitate. Asta îi determină şi pe unii patroni să deschidă, timid, micile spaţii comerciale.
„Am închis bineînţeles din cauza fricii. Oraşul era puternic bombardat. Oamenii s-au ascuns. E o reţea de cafenele, dar până acum doar noi am deschis. Cafeneaua noastră nu a fost deschisă din 24 februarie până pe 12 mai. Din prima zi când am redeschis, au început să vină clienţii vechi. Cu fiecare zi ce trece, numărul clienţilor creşte. Spre toamnă sper să revenim la normal. Totul depinde şi de numărul locuitorilor care se vor întoarce în oraş”, a declarat, pentru Agerpres, Alexandru, cel care are o cafenea în zona ultracentrală a Harkovului.
Populaţia din Harkov se confruntă, de curând, cu o nouă problemă majoră, cea legată de aprovizionarea cu carburanţi. Benzina şi motorina lipsesc de pe piaţa ucraineană, însă în zona Harkovului criza este mai profundă. Cea mai mare parte a staţiilor de carburanţi este închisă, iar puţinele benzinării care au stocuri de carburanţi vând pe baza unor taloane speciale şi în limita a 10 – 15 litri de benzină sau motorină pentru fiecare maşină a civililor. În plus, preţul la pompe a crescut în unele staţii cu peste 50%, ceea ce a făcut ca un litru de benzină să coste 65 de grivne, echivalentul a peste zece lei româneşti.
Un tânăr din Harkov, care are afaceri în oraş, dar care a fost nevoit să fugă, alături de soţie şi copii, din calea războiului, vrea să se întoarcă acasă. El s-a adăpostit la o familie din Cernăuţi, iar revenirea la Harkov este îngreunată de criza combustibilului. Nu ştie dacă va putea să asigure necesarul de carburant pentru a parcurge cei peste 1.000 de kilometri până în Nord-Estul Ucrainei.
„Mă gândesc să merg de la Cernăuţi la Liov, o distanţă de puţin peste 250 de kilometri, iar acolo să pun maşina pe un tren şi să plec la Harkov. E cel mai sigur mod, dacă nu găsesc benzină”, spune Eugen.
Harkov este capitala regiunii cu acelaşi nume, situate în imediata apropiere a frontierei cu Rusia. De altfel, o parte importantă a teritoriului regiunii Harkovului s-a aflat sau încă se mai află sub ocupaţia armatei ruse. Aici se duc lupte importante între forţele ucrainene şi soldaţii ruşi. În ultima săptămână, contraofensiva ucraineană a făcut ca mai multe localităţi din regiunea Harkov să fie eliberate.
Al doilea oraş al Ucrainei, care se întinde pe 350 kilometri pătraţi, este unul dintre cele mai importante centre industriale, culturale şi de învăţământ din Ucraina. Producţia industrială şi cercetarea sunt orientate spre producţia de maşini unelte şi de armament, aici funcţionând o fabrică de tancuri şi una de tractoare.
În Harkov funcţionează una dintre cele mai vechi linii de metrou din fosta Uniune Sovietică, inaugurată în 1976. În prezent, metroul este format din trei linii, 28 de staţii şi 37,5 kilometri de cale ferată.
Oraşul a fost, între 1917 şi 1934, după căderea Imperiului Ţarist, prima capitală a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene.
sursa – AGERPRES
