Într-un moment când războiul din Ucraina scoate în evidenţă dependenţa de hidrocarburi a economiilor, 195 de state participă, începând de luni, la o reuniune de două săptămâni ce vizează validarea unui raport istoric întocmit de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) dedicat scenariilor ce ar permite limitarea încălzirii planetei şi a efectelor sale devastatoare, informează AFP, notează Agerpres.
După mai mult de un secol şi jumătate de dezvoltare economică pe baza combustibililor fosili, temperaturile pe Terra au crescut în medie cu circa 1,1 grade Celsius în comparaţie cu era preindustrială, contribuind la sporirea caniculelor, secetei, furtunilor şi inundaţiilor devastatoare.
Noul raport al GIEC dedicat soluţiilor pentru reducerea emisiilor, care va fi publicat p 4 aprilie, la finalul a două săptămâni de discuţii online şi cu uşile închise ”va contura un tablou nu prea optimist al dependenţei noastre de energiile fosile”, a estimat Stephen Cornelius, din cadrul WWF, observator în cadrul negocierilor.
În prima parte a raportului său, publicat în august 2021, GIEC atrăgea atenţia asupra accelerării încălzirii globale, prezicând că pragul de +1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială – obiectivul cel mai ambiţios al Acordului de la Paris – ar putea fi atins deja în jurul anului 2030.
A doua parte, publicată la sfârşitul lui februarie, descrisă drept ”o colecţie a suferinţei umane” de secretarul general al ONU, conturează un tablou mai mult decât sumbru al efectelor trecute, prezente şi viitoare asupra populaţiei şi ecosistemelor, subliniind că întârzierea punerii în aplicare a măsurilor reduce şansele unui ”viitor locuibil”.
Cea de-a treia parte se va concentra pe posibile strategii în scopul frânării încălzirii, precizând posibilităţile concrete pentru marile sectoare de activitate (energie, transport, industrie, agricultură…) fără a uita de problemele de acceptabilitate socială şi locul unor tehnologii precum captarea şi stocarea dioxidului de carbon.
”Vorbim de transformări de mare amploare pentru toate marile sisteme: energetic, transport, infrastructuri, construcţii, agricol şi alimentar”, a explicat pentru AFP specialista în climatologie Céline Guivarch, unul dintre autorii raportului.
”Umanitatea, la răscruce”
Transformări majore pe care trebuie ”să le demarăm imediat” dacă vrem să putem atinge neutralitatea carbonului până în 2050, a adăugat ea, subliniind că nu este ”niciodată prea târziu pentru a acţiona” şi a evita cel mai pesimist scenariu.
Întrebări care vizează însăşi organizarea modurilor noastre de viaţă, de consum şi de producţie riscă să stârnească discuţii aprinse pe parcursul acestor două săptămâni când cele 195 de state vor analiza rând cu rând, cuvânt cu cuvânt, ”rezumatul pentru lideri”, un fel de variantă condensată a miilor de pagini din raportul ştiinţific.
Discuţia raportului va avea loc într-un context devenit şi mai ”inflamabil” de invazia Ucrainei de către Rusia, a precizat Alden Meyer, analist în cadrul grupului de experţi E3G, care se aşteaptă la luări de cuvânt pe tema conflictului.
Pe frontul încălzirii globale, el speră că, ”pe termen lung”, acest război ”va oferi mai mult elan şi avânt nevoii renunţării la gaz şi petrol în general”.
”Este un raport crucial, publicat într-un moment crucial, când statele, companiile şi investitorii îşi recalibrează planurile pentru a accelera ieşirea rapidă din energiile fosile şi tranziţia către sisteme de alimentare durabile şi mai rezistente”, a precizat la rândul său Kaisa Kosonen, din partea Greenpeace.
”Acum, mai mult ca oricând, GIEC trebuie să furnizeze instrumente concrete şi practice pentru o umanitate care se află la răscruce”.
Deşi potrivit ONU angajamentele actuale ale statelor, dacă ar fi respectate, ar duce înspre o încălzire ”catastrofală” de +2,7 grade Celsius, semnatarii Acordului de la Paris sunt chemaţi să-şi consolideze ambiţiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la conferinţa ONU pentru climă COP27, care va avea loc în Egipt în noiembrie.
”Ştim ce trebuie să facem şi asta de mult timp (…). Liderii noştri trebuie să renunţe la combustibilii fosili”, a insistat Taryn Fransen, din cadrul World Resources Institute. ”O vor face, sau nu”.
sursa: AGERPRES
