„Vasta majoritate a lumii „libere” poate cădea oricând de acord asupra faptului că morala publică occidentală, respectiv cultura suferă o involuție accelerată. În fapt, noile norme sociale înlocuiesc standardele de morală publică cu lipsa desăvârșită a acestora, pe când noile norme ale culturii sunt cunoașterea ultimelor bârfe despre personalități Pop de carton și noi trenduri evanescente, lipsite de substanță”, scrie, pe solidnews.ro, consultantul politic Andrei Guşă.
„Problema care se pune este următoarea: este direcția înspre care ne îndreptăm o consecință naturală a pieței libere/democrației/sufragiului turmei? Sau asistăm în fapt la un război cultural, antamat de către marele capital împotriva naturii umane îndumnezeite, respectiv în scopul sclavagismului (ideologic) corporativ?
Un indicator excelent care ne folosește pentru a ne da răspunsul la întrebarea de mai sus este Hollywood-ul, instrumentul principal de propagandă al marelui capital occidental, adică al corporațiilor, care fie acționează ca un instrument de mitologie contemporană, fie ca instrument de inoculare ideologică. Charles Bukovski spunea într-un moment de inspirație că „oamenii văd atât de multe filme încât, când în sfârșit văd unul nu atât de rău ca celelalte, cred că este grozav. Un premiu al Academiei înseamnă că nu puți la fel de mult ca vărul tău.” Cu toate acestea, datele demonstrează fără echivoc faptul că aceste filme nu sunt în niciun caz o consecință a pieței libere. Marea majoritate a „blockbusterelor” cu mesaj progresist sunt un dezastru financiar. Ultimul bun exemplu este „Furiosa”, un „Mad Max” în care eroul războinic este o femeie, film care s-a dovedit dezastruos dpdv financiar. Există, evident o lungă listă filme create după acest tipar – tentă progresistă, sume enorme investite și dezastru financiar. Un om/corporație poate greși, dar persistența în greșeală denotă fie prostie, fie că în fapt nu este vorba despre greșeală, ci despre un plan elaborat. Nu putem bănui oameni atât de bogați de prostie. În consecință, aceste filme sunt parte din războiul cultural pe care marele capital îl duce pentru înrobirea noastră.
Neangajarea politică – moda zilei
Realitatea este că o mare masă a populației occidentale evită să se angajeze politic/ideologic, din varii motive. Fie își doresc să evite conflictul de orice tip, fie au o atitudine superioară (parte integrantă a decadenței occidentale) față de cei care se îngrijorează cu probleme politice/sociale/teorii ale conspirației.
Evident, când ai o problemă cel mai ușor este să te prefaci că ea nu există. Dar „adevărul este ca și soarele – poți să nu te uiți la el o vreme, dar nu pleacă nicăieri”. Iar adevărul este că societatea occidentală suferă de o decădere accelerată. Toată lumea va avea de suferit în egală măsură din cauza acestei decăderi, fie că admit existența războiului cultural, fie că nu.
Piața liberă răspunde cererii, nu creează ideologii
Hollywood a fost doar primul exemplu, simbolic. Realitatea este că există multe mari corporații care se implică în acest război ideologic – probabil războiul vieților noastre. Unul dintre cele mai răsunătoare exemple este, de pildă, cel al Budlight, corporație care anul trecut pe vremea aceasta s-a promovat printr-un spot publicitar pro-transsexuali, din cauza căruia a pierdut miliarde de dolari în vânzări. Să credem că board-ul lor nu avea datele din piață care să exemplifice că decizia aceasta e neinspirată? Evident că le aveau. Disney a produs, de asemenea, desene animate pro-lgbt. Unul dintre ele promova în mod explicit adopția la cupluri homosexuale. (https://solidnews.ro/disney-a-lansat-un-desen-animat-pentru-copii-despre-dinozauri-perversi/) La fel ca și Budlight, și Disney s-a prăbușit, iar exemplele de acest gen sunt multe și toate după același tipar. Acestea nu sunt greșeli ci metode insurecționale exercitate de marele capital pentru antamarea războiului cultural.
Consumatorii sunt homofobi/fasciști/etc
Acesta este răspunsul corporațiilor atunci când produsele lor progresiste dau greș. În loc să recunoască faptul că produsele sunt proaste, dau vina pe consumatori. Dau vina pe TINE. Încă de când am fost la facultate (2015), marea majoritate a corporațiilor sunt angajate într-o politică de extremă stânga, cu riscul pierderii unei bune bucăți din clienți. Un exemplu excelent care susține afirmația de mai sus este aderarea invariabilă a corporațiilor la luna mândriei – PRIDE. Să ne înțelegem, PRIDE nu are nimic de a face cu recunoașterea drepturilor LGBT, această minoritate se bucură de exact aceleași drepturi ca și restul lumii. Nu este despre egalitate, ci despre puterea conferită de controlul cultural exercitat de minorități în detrimentul majorității. În fapt, aproape nimeni nu a cerut acest PRIDE Month. Dar după cum argumentam mai sus, marii majorități nu îi pasă.
Protestul ca etalon al moralității
Esența războiul cultural dus de corporații poate fi rezumat printr-o frază foarte simplă: un om este bun sau rău în funcție de cauzele la care aderă. Nu are importanță dacă crede cu adevărat în ele sau nu. Nu contează cum se comportă în privat: dacă își bate sau nu soția și copiii, dacă își respectă părinții etc. Contează doar dacă aderă cauzelor, cauze dictate, evident, tot de către multinaționale. Ne îndreptăm, așadar, la sclavagismul ideologic corporativ. Nu credeți? Este deja aici. Și se folosesc toate canalele media pe care le au la dispoziție: media, social media, influencer media, artiști. Vă garantez că nici un artist din generația nouă nu a avut vreodată un concert pe stadion fără să arboreze steagul lgbt. Ce mai coincidență. În afară de media, după cum am expus mai sus, se folosesc inclusiv de mari corporații, care încearcă să creeze o cerere falsă pentru produse care presupun „woke intent”: de la filme, la bere, la disney, la haine etc. Cine le refuză, evident, este fascist/homofob etc. (sic!)
Care va fi deznodământul?
Corporațiile funcționează ca un cartel. La punctul acesta, sunt prea mari, respectiv dețin prea mult capital pentru a mai putea pierde controlul. Deja avem exemple de corporații care sunt mai puternice decât însăși statele. În virtutea acestor fapte, corporațiile sunt cele care, în viitorul apropiat, vor dicta normele, respectiv vor impune taxe pentru indivizii care nu se conformează. Deja vorbim despre taxe verzi/subvenții, portofel digital, supraveghere strictă, discriminare pozitivă. La marile universități occidentale nu mai poți fi admis dacă nu te declari pro-lgbt. Majoritatea este discriminată, aceasta este marele succes al războiului ideologic. Nu ești de acord cu minoritățile, ești fascist. Nu îți plac produsele noastre, treaba ta, oricum doar noi vom fi pe piață. Pe același model, se vor impune asigurări crescute celor ce nu corespund cu criteriile multinaționalelor, în fond tot ei dețin și piața asigurărilor. Vom ajunge să plătim taxa pe normalitate. În fond, deja o plătim la nivel moral, nemaiputând să participăm la niciun eveniment de mainstream care să nu fie inundat cu ideologie corporativă.
Pentru că religia este înlocuită cu cultura impusă de corporații, ne aclimatizăm cu o trecere accelerată de la piața liberă la dictatură. Religia era unicul garant al faptului că omul este în esență bun – natură umană îndumnezeită -, și astfel se poate autoguverna în mod printr-un set de norme și reguli de conduită socială, în mod democratic. Cele 10 Porunci sunt înlocuite în mod programatic cu setul de norme de conduită impuse de multinaționale, care contestă fără echivoc natura umană îndumnezeită. Care sunt transumaniste. Iar liderii reali ai marelui capital sunt invizibili, deci nu pot fi trași la răspundere. Transumanismul, în schimb, nu mai garantează o conduită umană prin care omul să se poată autoguverna, singurul criteriu al acestuia fiind aderarea la cauzele corporatiste. Și pentru că Dumnezeu este înlocuit de Corporație, omul nu va mai putea trăi în democrație, aceasta din urmă neputând funcționa decât în simbioză cu credința/religia. Corporatocrația înseamnă trecerea la neomarxism pe o perioadă nedeterminată, probabil până la sfârșitul lumii. Chiar credem că toate filmele science-fiction care prezintă o paradigmă socială în care câțiva matusalemici nemuritori conduc lumea sunt o simplă coincidență?
„Nu Africa de mâine va semăna cu occidentul de astăzi, ci occidentul de mâine va semăna cu Africa de astăzi.””, scrie Andrei Guşă.
