În emisiunea „Dincolo de propagandă”, difuzată la Radio Gold FM, Andrei Gușă a analizat strategiile Ungariei în relaționarea acesteia cu Ucraina, scrie solidnews.ro.
Ungaria a dat lovitura săptămâna aceasta! Negociază cu ucrainenii drepturi normale pentru minoritatea maghiară din Ucraina. Aceste negocieri au loc după ce, săptămâna trecută, Viktor Orban a mimat susținerea lui Klaus Iohannis la șefia NATO cu scopul de a obține avantaje pentru Ungaria, în schimbul cărora a decis în final susținerea lui Mark Rutte pentru o poziție înaltă la nivelul NATO. Viktor Orban a obținut recunoașterea neutralității Ungariei față de Ucraina și Rusia. Un al doilea pas făcut de Orban este reprezentat de negocierile în desfășurare cu privire la îndeplinirea a 11 cereri referitoare la minoritățile din Ucraina.
O listă cu 11 cereri privind minoritățile, pe care Ungaria a înaintat-o Ucrainei în schimbul acordului său de a sprijini începerea negocierilor pentru aderarea la UE, a fost publicată de ziarul ucrainean Evropeiska Pravda. Ucraina a primit lista de la ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó în luna ianuarie. Negocierile au fost în desfășurare încă de atunci, dar partea maghiară s-a opus mereu publicării listei. Mai mult, pentru a se conforma ultimatumului maghiar, Olga Stefanișina, viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, a trebuit să declare că partea ucraineană este pregătită să implementeze pe deplin cele 11 cereri din partea Ungariei. „Ne angajăm sincer să rezolvăm și, pe această bază, să implementăm pe deplin cele 11 probleme ridicate de partea maghiară pentru a consolida protecția drepturilor minorităților naționale. Și vom continua consultările bilaterale cu Ungaria în această direcție”, a afirmat ea.
Jumătate din această listă vizează învățământul în limba maghiară, în special, asigurarea utilizării limbii maghiare în întregul proces de învățământ, posibilitatea obținerii unei traduceri în limba maghiară a Evaluării Externe Independente și a Testului Național Multidisciplinar, introducerea statutului de „instituție națională de învățământ secundar general comunitar” etc. Există, de asemenea, clauze privind statutul teritoriilor în care maghiarii ucraineni au trăit istoric, de exemplu, recunoscând automat toate așezările din Transcarpatia drept „tradițional maghiare”, chiar și acelea în care maghiarii nu au trăit niciodată istoric. Unele dintre aceste puncte sunt problematice și nu s-a ajuns la niciun compromis.
România, pe de altă parte, deși are în Ucraina o minoritate mai numeroasă, nu a negociat absolut nimic, oferindu-le ucrainenilor un sistem Patriot fără să ceară nimic la schimb, ba chiar diminuând și mai mult eficacitatea deja slabă a sistemului de apărare din țară. „Ce lideri slabi avem dacă nu sunt în stare să bată cu pumnul în masă și să le spună ucrainenilor că nu primesc niciun sistem Patriot până nu îndeplinesc o listă de cerințe ale minorității române din Ucraina. Conform Constituției și conform bunului simț, președintele țării trebuie să apere drepturile românilor de pretutindeni. El își negociază postul european… E anormal și trist ce se întâmplă și se trece mult prea ușor peste acest eveniment”, a punctat Andrei Gușă.
