Administraţia Naţională „Apele Române” a mărit numărul secţiunilor de monitorizare de la nivelul celor 11 bazine hidrografice de la 80 la 120 (de secţiuni de monitorizare).
Dintre acestea, în 33 de secţiuni (adică 26% din totalul celor monitorizate), debitele se află sub cel minim necesar lunii august, iar acestea nu pot asigura simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele aflate pe sectoarele de râuri respective. De aceea, pentru aceste secţiuni, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare.
Treptele de avertizare sunt stabilite de către fiecare folosinţă/operator de apă în parte în funcţie de necesităţi. În funcţie de aceste praguri şi de bilanţul debitelor pe sector, se impun treptele de avertizare în conformitate cu Regulamentele în vigoare.
Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la identificarea şi adoptarea unor practici corecte în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi pe cât posibil a economisirii acestora. Nu uitaţi de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei.
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, situaţia la această oră se prezintă astfel:
La nivel naţional, sunt 696 de localităţi alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă şi din subteran:
– 291 de localităţi (din 24 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Sibiu, Hunedoara, Alba, Olt, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor);
– 405 din foraje/fântâni (din 13 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş). Aceasta înseamnă un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel naţional.
– Cele mai afectate de secetă rămân judeţele din zona Moldovei, în special localităţile mici şi satele unde alimentarea este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.
Pentru toate celelalte, inclusiv localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, rezerva de apă este suficientă, chiar dacă se menţine într-un proces de scădere. Astfel, rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,13″ miliarde de metri cubi de apă faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022.
În prima jumătate a lunii august, Administraţia Naţională „Apele Române”, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, reuşesc să menţină un coeficient de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă), adică de 71,95%.
Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în scădere având valoarea de 1950 mc/s fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere până la Gruia şi pe sectorul Isaccea-Tulcea şi în creştere pe sectorul Calafat-Galaţi.
Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar şi apoi va fi într-o uşoară scădere ajungând în data de 15 august în jurul valorii de 1900 mc/s.
La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,75 metri (= 75 cm) până la atingerea treptei II, valoare în jurul căreia va rămâne până în 15 august a.c.
Debite în scădere
Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele: Crişul Negru, Mureş, Siret (exceptând râurile din bazinul Bârladului unde au fost staţionare), cursul Someşului (aval staţia hidrometrică Dej), şi cursul superior al Prutului, unde au fost în scădere. Pe cursul Nerei şi pe cursul mijlociu şi inferior al Timişului, debitele au fost în creştere ca urmare a precipitaţiilor căzute în interval şi propagării.
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80% din normalele lunare, mai mici (sub 30% din mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Tur, Lăpuş, Crasna, Barcău, Crişuri, Arieş, Târnava Mare, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Amaradia, Suceava, Moldova, Bârlad, cursul Tazlăului, cursul superior al Siretului, unii afluenţi din bazinul mijlociu şi inferior al Oltului şi din bazinul superior al Argeşului.
În interval au fost emise trei ATENŢIONĂRI HIDROLOGICE pentru fenomene imediate.
