Numărul de victime al armelor cu submuniţie a atins unul dintre nivelurile anuale cele mai ridicate, cu peste 1.000 de persoane ucise sau rănite anul trecut, în mare majoritate civili, în principal în Ucraina, potrivit unui raport publicat marţi, relatează AFP, citată de Agerpres.
Deşi interzise în numeroase ţări de Convenţia de la Oslo din 2008, aceste arme au făcut cel puţin 1.063 de victime (ucise sau rănite) în 2025, unul dintre bilanţurile umane anuale cele mai ridicate înregistrate vreodată, potrivit raportului anual publicat de Coaliţia împotriva armelor cu submuniţie (CMC).
Pentru al patrulea an consecutiv de la invazia rusă din februarie 2022, Ucraina a înregistrat cel mai mare număr anual de victime ale armelor cu submuniţie din lume, cu cel puţin 927 de persoane ucise sau rănite, respectiv 87% din totalul mondial.
Alte victime ale loviturilor directe care au utilizat arme cu fragmentaţie şi resturi ale acestor arme au fost de asemenea înregistrate în alte opt ţări în 2025 (Afganistan, Cambodgia, Irak, Laos, Liban, Myanmar, Rusia şi Siria).
O armă cu submuniţie este ca un container plin cu bombe de mai mici dimensiuni. Acest container poate fi un obuz sau o rachetă. Lansat dintr-un avion sau de la sol, el se deschide în zbor şi eliberează submuniţia. adeseori cu rate de eşec ridicate, expunând civilii la un pericol imediat, dar şi durabil.
Aceste bombe mici, adesea colorate, „au tendinţa de a atrage în special copiii”, le-a explicat săptămâna trecută jurnaliştilor Erik Tollefsen, responsabil al Unităţii de contaminare cu arme a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR).
Datele pentru anul 2025 arată că civilii reprezintă 87% dintre victime.
În cursul perioadei luate în considerare de raport (anul 2025 şi primul semestru din 2026), armele cu submuniţie au fost utilizate de Iran, Myanmar, Rusia, Thailanda şi Ucraina, state care nu sunt parte a Convenţiei.
„Arme cu submuniţie au fost utilizate în nordul Mali în mai 2026, dar nu a fost posibil să determinăm cine le-a utilizat”, a indicat CMC în concluziile sale.
„De asemenea s-a raportat utilizarea armelor cu submuniţie de către Israel şi/sau SUA în Iran, de Pakistan în Afganistan, de forţele Houthi din Yemen în Israel, şi de Israel în Liban, dar aceste acuzaţii nu au putut fi verificate”, a adăugat organizaţia.
Acest raport este făcut public în contextul în care statele se pregătesc să se reunească în Laos, între 14 şi 18 octombrie, cu prilejul celei de a treia Conferinţe de examinare a convenţiei.
De la adoptarea sa în 2008, nicio utilizare confirmată de arme cu submuniţie de către unul dintre cele 112 state părţi nu a fost identificată, potrivit raportului.
„Datele prezentate în acest raport anual arată că convenţia continuă să producă rezultate pentru comunităţile afectate”, a declarat Tamar Gabelnick, directoarea coaliţiei, citată în comunicat.
„Şi în timp ce nevoile umanitare cresc, scăderile de finanţare privează victimele de îngrijirile de care depind”, a adăugat ea.
Experţii sunt îngrijoraţi de asemenea de precedentul creat de Lituania, devenită anul trecut primul stat parte care se retrage din Convenţia privind armele cu submuniţie. Vilnius a decis în plus, la fel ca Polonia, Letonia, Estonia şi Finlanda, să părăsească Convenţia care interzice minele antipersonal, în faţa ameninţării ruse.
Fahad Ahmed, consilier juridic la CICR, avertizează împotriva punerii sub semnul întrebării a acestor interdicţii care ar putea deschide calea pentru alte arme interzise, în special biologice sau nucleare. „Este o pantă foarte periculoasă”, a mai spus el.
sursa – AGERPRES
