”Atenţia societății în ansamblu a fost concentrată, în anul 2018, asupra autorității judecătorești. Publicul a fost ținut captiv într-o avalanșă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, inițiative parlamentare și ministeriale, decizii judiciare și extrajudiciare și abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar”, a declarat miercuri procurorul general al României, Augustin Lazăr, la bilanţul Ministerului Public.
- „„Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiție și mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială și probitatea acestora. Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general, cu consecința inducerii artificiale a unei animozități față de un întreg corp profesional care își îndeplinește sarcinile cu onestitate și în anonimat. De aici până la atingerile aduse independenței nu a fost decât un pas. A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituțiilor judiciare, în special asupra parchetelor”, a afirmat Lazăr.
În acest context, a susţinut Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost pus în situaţia de a adopta în numeroase rânduri poziții publice și instituționale în sensul apărării independenței procurorilor.
Totodată, a mai spus Augustin Lazăr, anul 2018 a fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de modificare și remodificare a legilor justiției, a codului penal, a codului de procedură penală și altor acte normative cu impact asupra sistemului judiciar.
„A fost anul în care factorul politic a insistat și a reușit revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Apoi, contrar avizului negativ al CSM, a inițiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă paradigmă relația procurorilor cu ministrul justiției, stabilind o procedură sui generis de revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare a ministrului justiției un adevărat act administrativ imperativ pentru Președintele României. Prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative legislative, față de modalitatea de promovare și adoptare a acestora, în sensul evidențierii lipsei de transparență, a opacității la dialog și la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional al magistraților din România. (…) Justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele. Comisia de la Veneția a subliniat că modificările aduse legilor justiției subminează independența procurorilor și încrederea publică în justiție. (…) În același sens, în raportul elaborat de experții GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, publicat la 11 aprilie 2018, se relevă nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura numirii procurorilor-șefi, a garantării prin lege a independenței procurorilor și a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraților trebuie să inducă reguli clare și predictibile și să nu constituie o amenințare la independența acestora”, a spus procurorul general.
El a subliniat că Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și în cadru legal cu celelalte puteri ale statului.
„Deși comunicarea cu ministrul justiției a avut de suferit, relația instituțională dintre cele două entități a continuat să funcționeze. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene, să fie conforme angajamentelor internaționale ale României și să-i protejeze pe membrii societății de infracționalitate. Recunoscând competențele Parlamentului și ale Guvernului în materie de legiferare, expertiza profesională de netăgăduit a procurorilor poate constitui o sursă solidă de fundamentare a unor soluții normative viabile și larg acceptate”, a adăugat Lazăr.
- În tot acest climat, a anunţat el, procurorii au continuat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege. Coordonatele de bază ale activității acestora au fost și în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluționat, complexitatea deseori ridicată imprimată de obiectul și natura acestora, numărul mare de persoane implicate, diversitatea ariilor sociale și juridice din aceste spețe, abordarea multidisciplinară. În anul trecut procurorii au avut de soluționat 1.753.540 cauze, din care au fost soluționate 543.971 (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluții de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) privind 58.979 inculpați (din care 242 persoane juridice).
Un sector de activitate care a fost prioritar îl constituie violența în familie. În anul 2018 au fost trimiși în judecată 1360 inculpați pentru infracțiuni care se subsumează acestei noțiuni, reprezentând 2,3% din totalul celor trimiși în judecată. S-au înregistrat 205 copii victime ale părinților, din care 151 minori. Din aceștia, se remarcă 29 victime ale infracțiunii de omor (inclusiv tentativa), din care 12 minori și 32 victime ale infracțiunii de viol, din care 30 minori.
- S-au constatat creșteri ale numărului de inculpați trimiși în judecată la infracțiunile de dare de mită [de la 158 în 2017 la 212 în 2018 (34,2%)], trafic de influență [de la 80 în 2017 la 87 în 2018 (8,7%)] și cumpărare de influență [de la 96 în 2017 la 121 în 2018 (26%)].
Similar anului 2017, se evidențiază mărirea numărului de inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice [respectiv 8,2%, de la 20.380 în 2017 la 22.047 în 2018 (din care conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe de la 10.436 în 2017 la 11.601 în 2018, adică o creștere cu 11,2%)].
În ultimii trei ani a existat un demers continuu de creare a unei culturi instituționale de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală. (…) A continuat și în anul 2018 activitatea de analizare și uniformizare a practicii judiciare prin declararea recursurilor în interesul legii atât în materie penală, cât și în materie civilă, precum și prin formularea de concluzii în cauzele având ca obiect pronunțarea unor hotărâri prealabile de către completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În vederea întăririi capacității operaționale a parchetelor în activitatea de combatere a infracționalității, dotării corespunzătoare, dezvoltării unor softuri și sisteme informatice, precum și consolidării pregătirii profesionale a procurorilor, s-a realizat în anul 2018 o bogată activitate de implementare a programelor cu finanțare externă (o investiție de cca. 75 milioane lei), în calitate de autoritate contractantă sau partener. A continuat derularea proiectelor inițiate în cadrul Programului Operațional pentru Capacitatea Administrativă 2014-2020, respectiv: Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor – SIPOCA 53 și Întărirea capacității Ministerului Public de punere în executare a unor procedee probatorii vizând perchezițiile informatice – SIPOCA 54”, a detaliat Lazăr.
Obiectivele strategice ale MP sunt: Îndeplinirea unui act de urmărire penală de calitate prin reducerea numărului de achitări, restituiri și infirmări și respectarea unei durate rezonabile a procedurii judiciare; promovarea unei strategii de resurse umane care să asigure exercitarea unui act de urmărire penală credibil, rapid și eficient; realizarea unei activități manageriale coerente şi responsabile pe toate palierele ierarhice ale Ministerului Public; asumarea și promovarea standardelor etice și de integritate, prin urmărirea îndeplinirii măsurilor aferente Planului de integritate pentru sistemul judiciar; îmbunătăţirea componentei de comunicare internă și externă.
La capitolul „Priorități pentru anul 2019” se înscriu: consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției, spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și a patrimoniului cultural, infracțiunilor silvice; combaterea infracțiunilor de violență; protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței domestice, minorilor, ale discriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor aflate în situații vulnerabile, infracțiunilor motivate de ură; intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin infracțiuni și a produsului infracțiunii; dezvoltarea componentei de cooperare judiciară internațională.
