AUR a depus la Senat un proiect de lege privind reintroducerea uniformelor şcolare în învăţământul preuniversitar

Potrivit iniţiatorilor, în România, uniformele şcolare au o tradiţie neîntreruptă încă din secolul al XIX-lea şi până în zilele noastre. Primele uniforme şcolare de pe teritoriul ţării noastre au apărut la Turnu Severin în 1897. Ulterior, prin reforma la scară largă a învăţământului, implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării uniformelor şcolare s-a extins la nivel naţional.

”În perioada interbelică, purtarea uniformei şcolare era un motiv de mândrie pentru elevii români, datorită sentimentului de apartenenţă la o comunitate prestigioasă de tineri studioşi. Acestui sentiment i se răspundea, din partea societăţii, cu respect şi admiraţie. Ulterior, ca efect al introducerii uniformelor şcolare inspirate din modelul sovietic, sentimentele de mândrie şi de apartenenţă la o comunitate studioasă s-au degradat în timp, astfel că, la sfârşitul anilor ‘80, elevii aveau o atitudine ostilă faţă de uniformă şi conformism”, spun cei de la AUR.

Potrivit parlamentarilor, ”în ţara noastră nu au fost efectuate studii sociologice şi pedagogice pe tema uniformelor şcolare. De altfel, chestiunea nu a fost tratată ştiinţific în studii de specialitate pedagogică”.

”Studiile şi sondajele finanţate şi efectuate de-a lungul timpului în ţările vest-europene şi în Statele Unite ale Americii au pus în evidenţă cu predilecţie avantajele purtării uniformei şcolare. Există un studiu desfăşurat de Universitatea Houston care a demonstrat că rezultatele la testele aplicate unei şcoli de fete au crescut cu până la 3 procente după introducerea uniformelor şcolare. Alţi specialişti susţin că „alegerile vestimentare nu mai reprezintă o problemă, deci te poţi concentra pe şcoală, nu pe ce vei purta la şcoală” sau ca „uniformele elimină distragerile şi dramele închipuite şi ajută la concentrarea pe învăţare”. Un studiu efectuat de Universitatea Oxford Brooks demonstrează că uniformele contribuie la „un sentiment de mândrie şcolară”. Un alt studiu, în care au fost implicate 1000 de şcoli gimnaziale din Texas, a arătat că elevii care poartă uniforme au „o percepţie pozitivă mai puternică asupra faptului că aparţin unei comunităţi şcolare decât cei care nu poartă uniforme”.  În cadrul Universităţii Syracuse funcţionează un centru de studiere a agresivităţii şi efectelor acesteia, care a demonstrat că purtarea uniformei îi ajută pe elevii care întâmpină dificultăţi să simtă că beneficiază de suportul comunităţii. „Este vorba despre un sentiment de apartenenţă” care se pare că le este de mare ajutor”, spun iniţiatorii în expunderea de motive.

Ei dau exemplul unui studiu american, potrivit căruia 83% dintre profesorii chestionaţi consideră că o uniformă şcolară bine aleasă poate preveni comportament ostil/de excludere şi de luare în derâdere a cuiva pe tema înfăţişării sau a situaţiei economice.

”Profesorii apreciază că portul uniformei şcolare contribuie la disciplinarea elevilor şi la creşterea capacităţii de concentrare a acestora. În cadrul unui studiu efectuat de Universitatea Houston s-a demonstrat că rata medie de absenţă la ore pentru fetele din gimnaziu şi liceu a scăzut cu până la 7% după introducerea uniformelor şcolare. A fost demonstrată şi îmbunătăţirea ratei de absolvire. De asemenea, au remarcat ca „problemele de comportament s-au manifestat prin acţiuni mai puţin grave”. În altă şcoală gimnazială, de data aceasta din Albuquerque, referatele legate de disciplină s-au redus de la 1565 în primul semestru, la 405 în al doilea, după introducerea uniformei”, spune AUR.

Potrivit iniţiatorilor, ”purtarea uniformei elimină stresul copiilor (dar şi al părinţilor) de a decide zilnic cu ce să se îmbrace, precum şi a tentaţiei de a purta la şcoală o vestimentaţie excentrică, din tendinţa specifică vârstei de a epata în faţă colegilor sau de a se impune în faţa acestora”.

”Un avantaj economic real pentru părinţi îl constituie faptul că cheltuielile legate de procurarea uniformei şcolare au loc, de regulă, o dată pe an, astfel că părinţii nu vor mai fi nevoiţi să reînnoiască frecvent garderoba de şcoală a copiilor. Statistic, în unităţile de învăţământ în care se poartă uniformă şcolară, elevii sunt „mai disciplinaţi, mai atenţi, ascultă mai bine, nivelul de zgomot e mai mic, iar timpul irosit la începutul fiecărei ore, înainte de începerea predării, este redus”, spun cei de la AUR.

El mai arată că ”purtarea constantă a uniformei la şcoală contribuie semnificativ la identificarea „intruşilor” care ar putea pătrunde în incintă, altminteri, neobservaţi”.

În plus, purtarea uniformei i-ar împiedica pe elevii mai mari să îşi declare făţiş apartenenţa la un grup (ca sa nu îi spunem „bandă”, care ar putea suna exagerat, dar care devine din păcate o realitate tot mai frecventă şi în învăţământul românesc), lucru ce ar putea genera conflicte, afirmă AUR.

Potrivit parlamentarilor, ”în cadrul unor şcoli din California care au participat la un astfel de studiu, incidentele violente s-au redus cu 34%, atacurile armate au scăzut cu 50%, bătăile între copii s-au redus cu 51%, incidentele cu tentă sexuală au scăzut cu 74%, posesia de droguri s-a redus cu 69%, iar actele de vandalism au fost rărite cu 18% după introducerea uniformei şcolare, conform datelor furnizate de poliţie”.

”În prezent, în ţara noastră, uniformă şcolară pentru elevi nu este obligatorie prin lege, însă fiecare unitate de învăţământ poate impune purtarea ei prin includerea acestei prevederi în regulamentul şcolar. Atunci când un elev poartă o uniformă şcolară, este introdus într-un mediu care încurajează cultura şi promovează valoarea armoniei şi egalităţii între colegii de clasă. În numeroase ţări, uniformele şcolare sunt folosite pentru a aduce laolaltă elevii lor, indiferent de clasa socială, culoare, credinţă şi statut. Într-un fel uniformele obligatorii sunt benefice dacă ne gândim că, astfel, copiii nu sunt marginalizaţi pentru statutul lor şi nici nu se confruntă cu probleme ce nu merită atenţie. Cel puţin la nivel vestimentar, pe durata orelor de şcoală, toţi elevii sunt egali. O uniformă elimină etalarea ultimei mode, a blugilor ultimul răcnet sau a bluzelor fancy cumpărate din mall-uri, în cazul copiilor ai căror părinţi au posibilităţi financiare, în timp ce alţi copii cu posibilităţi materiale mai modeste să dezvolte complexe de inferioritate în baza a ce au sau nu, ca haine pentru şcoală”, spun iniţiatorii.

AUR menţionează că elevii cu uniformă şcolară îşi concentrează atenţia pe ce au de învăţat şi pe relaţia dintre ei, nu neapărat „ce are x sau y pe ea/el astăzi”.

”În acest sens, specialiştii în pedagogie şcolară consideră că uniforma şcolară ar diminua diferenţele de statut economic şi social şi ar contribui la eliminarea situaţiilor penibile în care copiii se simt frustraţi de modul în care se îmbracă. Prin implementarea unor norme care să reglementeze vestimentaţia elevilor pot fi evitate situaţii de un pericol deosebit, precum pătrunderea într-o anumită unitate şcolară a unor persoane străine de aceasta, pentru a ajunge la un anumit elev şi a-l supune unor rele tratamente. Acestea se întâmplă din cauză că mare parte dintre aceste unităţi nu legitimează toate persoanele care intră în incintă. În şcolile din România care au adoptat uniforma şcolară astfel de evenimente lipsesc”, spune AUR în proiect.

De asemenea, ei afirmă că ”uniforma şcolară înseamnă totodată şi o pregătire pentru viaţa profesională, aceasta îi învaţă pe elevi să se îmbrace elegant şi potrivit împrejurărilor”.

”Majoritatea uniformelor au o eleganţă sobră, ceea ce îi pregăteşte pe copii şi pentru viaţa profesională. Există meserii la care este obligatoriu să porţi uniformă, iar la majoritatea locurilor de muncă trebuie să respecţi un anumit cod vestimentar. Elevii liceelor cu tradiţie din România sunt mândri că poartă uniforma specifică şcolii lor”, arată parlamentarii.

AUR precizează că, deoarece propunerea legislativă trebuie să prevadă sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare pe care aplicarea prevederilor le implică, acestea sunt specificate în:

• Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale care prevede modul de finanţare pentru educaţia naţionale pentru care se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.
• Ordinul nr. 5870 din 22 decembrie 2021 publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 8 din 4 ianuarie 2022, modificat şi completat prin Ordinul nr. 3.073 din 31 ianuarie 2022 publicat în Monitorul Oficial nr. 99 din 31 ianuarie 2022, privind criteriile generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat.
• Ordonanţa de Urgenţă nr. 133 din 7 august 2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora.

”La Jocurile Olimpice, fiecare ţară are o uniformă reprezentativă, cluburile de fotbal au o ţinută distinctivă, la fel şi orice altă echipă. Prin promovarea acestei iniţiative legislative, considerăm că şi elevii ar trebui să poarte ceva care să-i diferenţieze de ceilalţi, motiv pentru care vă rugăm să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege”, spune AUR în proiect.