„Lui Călin Georgescu i s-a mai deschis un dosar penal, din lunga serie. Prima și cea mai importantă întrebare este: dacă n-ar fi câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 cu prima șansă în turul 2 și dacă alegerile n-ar fi fost anulate neconstituțional, ar mai fi existat aceste dosare? Georgescu a devenit ținta sistemului în logica ”găsiți-i ceva!” pentru justificarea anulării alegerilor și eliminării din jocul politic”, scrie, pe Facebook, avocatul Aurelian Pavelescu, liderul PNŢCD.
„În privința noului dosar, despre care nu am alte elemente decât cele ajunse în spațiul public, voi formula câteva întrebări:
1. De ce-au fost livrate documente din dosar către presă, cercetarea penală fiind nepublică? Practica ilegală a fost denunțată și de Nicușor Dan: mai puțin Georgescu. Evident, este vorba despre discreditarea liderului politic și influențarea opiniei publice pentru justificarea unor măsuri preventive și, posibil, a condamnării, modus operandi din perioada Kovesi.
2. Cu privire la încadrarea de grup infracțional organizat și atragerea competenței DIICOT: de ce respectivele persoane n-au fost cercetate sub forma calităților participației penale – autorat, coautorat, complicitate, instigare -, fiind invocată o infracțiune distinctă? Sunt îndeplinite condițiile?
3. Partea vătămată a efectuat o plată cu titlul de ”garanție”, în legătură cu un contract de credit în condiții contractuale, în contul unei bănci. Nicio sumă din acești bani n-a ajuns în conturile lui Georgescu. Fără o asemenea dovadă clară, se poate formula acuzația?
4. Se susține că, în cadrul afacerii, a fost încheiat un contract de creditare. În cadrul contractului, a fost depusă suma de 1,1mil de euro cu titlul de garanție în banca din Elveția. Dacă creditul nu a fost acordat, de ce banca n-a returnat garanția, obligația sa exclusivă? Georgescu nu poate avea nicio responsabilitate cu privire la refuzul returnării garanției de către bancă.
5. Dacă cetățeanul italian nu avea calitatea de reprezentant sau broker al băncii, de ce aceasta a deschis totuși contul de depozit pentru garanție? Și, dacă ulterior, n-au fost îndeplinite condițiile de creditare, de ce n-a returnat garanția, iar în cazul existenței unor infracțiuni, de ce n-a sesizat autoritățile elvețiene? Banii au rămas în depozit? Iar dacă au fost folosiți în alte scopuri, n-ar fi fost cu putință decât prin abuzuri ale funcționarilor băncii. Georgescu n-a realizat niciun act în numele băncii.
6. Este evident că Georgescu și celelalte două persoane și-au asumat obligații de diligență, iar nu de rezultat în vederea obținerii creditului.
7. A cunoscut partea vătămată demersurile realizate în scopul creditării și și-a acordat consimțământul? Evident, da, fiind de acord cu plata garanției, situație în care nu se mai poate vorbi despre înșelăciune: a fost în cunoștință de cauză și a participat la negocierile privind creditarea. Într-o asemenea situație, nu mai este vorba despre inducere în eroare, ci despre o cauză civilă/comercială, de competența instanțelor civile. Este cunoscut faptul că, de multe ori, cei prejudiciați folosesc abuziv instrumentul penal pentru a-și recupera prejudiciul de la consultanți, intermediari etc., ca formă de șantaj. Este probabil că ne aflăm într-o asemenea situație. În același timp, sunt cunoscute impunitatea și abuzurile băncilor, deschiderea unor procese împotriva lor în străinătate implicând cheltuieli mari, perioade foarte mari de timp, dar și riscuri privind unele situații invocate de bănci.
8. S-a folosit partea vătămată de situația politică a lui Georgescu? S-a folosit statul român de această oportunitate?
9. Este prescrisă răspunderea penală în cauză, faptele fiind din 2021, iar termenul de prescripție de 5 ani?
Nefiind în posesia documentelor de la dosar, ne limităm la punerea acestor întrebări. Faptul că parchetul a solicitat mai multe comisii rogatorii în alte state, este un indiciu că nu există suficiente probe, cercetarea bazându-se în această fază pe un simplu narativ. Față de interesele politice de eliminare din viața publică a lui Georgescu în perspectiva viitoarelor alegeri, este legitim să ne punem întrebarea dacă și prezentul dosar are conotații politice”, spune Pavelescu.
