Austria prevede extinderea câmpului de aplicare a legislaţiei sale împotriva spionajului şi înăsprirea pedepselor aplicate ca răspuns la înmulţirea „ameninţărilor hibride”, a anunţat miercuri ministrul de externe Beate Meinl-Reisinger şi cel de interne Gerhard Karner, relatează AFP, citată de Agerpres.
Un proiect de lege, ce urmează să fie supus atenţiei parlamentului, prevede pedepse de până la zece ani de închisoare pentru acte de spionaj comise în detrimentul Austriei, au declarat presei Beate Meinl-Reisinger şi Gerhard Karner.
Textul prevede de asemenea pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru activităţi de spionaj îndreptate împotriva Uniunii Europene sau a unor organizaţii internaţionale, precum şi noi sancţiuni pentru recrutarea de agenţi, au precizat cei doi miniştri.
„În viitor, nu va mai fi vorba doar de spionaj în detrimentul Austriei, ci şi de acţiunile în detrimentul organizaţiilor internaţionale sau al UE”, a indicat şefa diplomaţiei austriece.
Ministrul austriac de interne a subliniat că „Europa este din ce în ce mai mult ţinta unor acte de sabotaj, de dezinformare şi tentative de ingerinţă în alegeri”.
„Austria nu se află încă în centrul acestor ameninţări, dar trebuie să ne pregătim pentru ele. Trebuie să ne pregătim pentru situaţii cu care nu suntem obişnuiţi”, a afirmat el.
Joerg Leichtfried, secretar de stat pentru Securitate, a adăugat că aceste măsuri vizează de asemenea recurgerea la „‘agenţi de unică folosinţă ‘, adică persoane recrutate pentru o misiune punctuală care poate părea complet inofensivă”.
„Recrutarea de persoane pentru a le face să efectueze acte fără ca ele să ştie de ce sau pentru cine va deveni o infracţiune penală”, a precizat el.
Austria, care s-a perceput mult timp ca un pod între Moscova şi Occident şi care găzduieşte numeroase organizaţii internaţionale, este cu regularitate descrisă drept un adevărat „cuib de spioni”.
Aproximativ 220 de membri ai personalului ambasadei Rusiei sunt acreditaţi în Austria, ceea ce o face una dintre cele mai mari misiuni diplomatice ruse din Europa.
De la preluarea mandatului, la începutul anului 2025, de către actualul guvern condus de conservatori, opt diplomaţi ruşi au fost expulzaţi, dintre care doi în luna octombrie.
Această ţară alpină, membră a UE, dar nu a NATO, a fost zdruncinată în ultimii ani de mai multe scandaluri legate de spionajul rusesc, care i-au afectat reputaţia.
Guvernul, condus de conservatori şi compus, de asemenea, din social-democraţi şi liberali s-a angajat să ia măsuri ferme pentru a stopa acest fenomen, notează AFP.
sursa – AGERPRES
