Blocul Național Sindical (BNS) propune pentru anul 2027 un salariu minim brut de 4.652 de lei, față de 4.325 de lei în prezent, care să fie calculat transparent și echitabil, în principal fără ‘înghețări salariale’, bazat pe un coș minim de consum oficial și susținut prin negociere colectivă reală.
Confederația sindicală a organizat marți o dezbatere privind adecvarea salariului minim, cu ocazia lansării studiului ‘Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026’, realizat de Radu Teodor Soviani, economist și jurnalist, și Steluța Enache, director economic la BNS.
La evenimentul moderat de președintele BNS, Dumitru Costin, au participat, printre alții, Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ciprian Văcaru, secretar de stat în același minister, parlamentarii Marius Humelnicu (PSD), Violeta Alexandru (USR) și Miklos Zoltan (UDMR).
Potrivit liderilor sindicali, la doi ani de la transpunerea directivei europene menționate, unul din patru salariați din România continuă să câștige în jurul salariului minim. 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă (o treime din total) câștigă cu maximum 5% peste salariul minim brut, o situație neschimbată față de 2024.
România ocupă locul 20 din 22 în Uniunea Europeană (cu 825 euro valoarea salariului minim, în semestrul doi din 2026), în timp ce Bulgaria recuperează rapid decalajul. De altfel, salariul mediu net din țara vecină l-a depășit în 2025 pe cel din România, deși salariul mediu brut românesc este mult mai mare pentru că salariile sunt taxate mai puțin în Bulgaria, arată autorii studiului.
De asemenea, distribuția salariilor în economia românească a rămas blocată, iar transpunerea pe hârtie a directivei nu a adus schimbările structurale de care au nevoie lucrătorii români.
Studiul relevă că 1,4 milioane de salariați (26,9%) sunt plătiți, în prezent, la salariul minim sau cu cel mult 75 de lei peste acesta. Opt din zece salariați au un salariu de bază sub salariul mediu, susțin specialiștii.
De astfel, la 30 septembrie 2026, 714.864 de salariați cu normă întreagă (13,6%) erau plătiți exact cu salariul minim de 4.325 de lei.
Documentul mai arată că 48,7% din salariul pentru un trai decent acoperă salariul minim net (2.699 lei), în timp ce 11.668 lei este coșul lunar pentru o familie de doi adulți și doi copii (septembrie 2026).
Totodată, o gospodărie cu un salariu minim și unul mediu (circa 8.200 de lei net) acoperă doar circa 70% din coșul pentru doi copii. România nu are încă un coș minim oficial (Legea nr. 174/2020).
Potrivit autorilor, directiva europeană nu fixează un salariu minim european, ci cere un mecanism clar și stabil, evaluarea adecvării față de un reper și un plan pentru negocierea colectivă acolo unde acoperirea este sub 80%. Legea nr. 283/2024, care aplică directiva, prevede actualizare anuală, după consultarea sindicatelor și patronatelor, un reper de adecvare de 47-52% din câștigul salarial mediu brut și amenzi mai mari pentru neplata salariului minim.
‘Directiva a introdus pentru prima dată, nu doar pentru România, ci pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, niște mecanisme predictibile, astfel încât să ieșim din zodia în care politicianul aflat la putere, și cu mâna pe pix și pe decizie, să spună: pentru anul ăsta stabilim ca salariul minim să fie…, atât am făcut un calcul… sau anul ăsta înghețăm salariul minim… Mai e cazul să mai creștem sau vin alegerile? Hai să îl creștem, că avem nevoie de voturi. Și au spus: mergem pe această linie: mecanisme tripartite – guvern, patronat, sindicate -, transparență, indicatori publici. Nu vă mai jucați cu aceste valori! Ce face România? Transpune directiva? Ea e în vigoare printr-o lege aprobată în urmă cu doi ani. Stabilește ulterior, prin hotărâre de guvern, în conformitate cu principiile din lege, un mecanism, o formulă de calcul, indicatori. Mai stabilește atribuții în dreptul Ministerului Muncii, care în fiecare toamnă trebuie să prezinte o analiză de impact, cu cifre, cu date, cu evoluții, cât ar trebui să fie salariul minim de la 1 ianuarie al anului care urmează. Evident, anul trecut, Ministerul Muncii, din întâmplare, același ministru, scoate din toamnă public raportul. El arăta fără echivoc faptul că în România trebuie să crească salariul minim la 4.325, de la 1 ianuarie. Ce se întâmplă? Decizia politică e alta’, a explicat Dumitru Costin.
El a amintit că autoritățile au propus, în compensație, amânarea cu șase luni a creșterii salariului minim în România, pentru că se aplicase înainte o taxă pe cifra de afaceri.
‘În discuțiile purtate în spatele ușilor închise între reprezentanții Guvernului, ai coaliției și ai mediului de afaceri, s-a spus: e prea mult, nu putem să ducem toate lucrurile astea! Și atunci, o masă mare de salariați plătiți pe salariul minim au fost sacrificați pentru înțelegerea aceea de a crește salariul minim de la 1 iulie. Ce s-a întâmplat cu salariații plătiți pe salariul minim, de câți bani au fost deposedați în fiecare lună? E ca și cum atunci când ți-ai luat leafa, a venit cineva și ți-a luat din banii tăi o sumă’, a arătat liderul sindical.
La rândul său, Radu Soviani, care a prezentat studiul, a precizat că toate datele folosite la elaborarea documentului sunt din ultima raportare a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Sursa: AGERPRES
