Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, marți, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române, că Rolul diplomației rămâne esențial, deopotrivă în crize și în perioade de liniște, iar prima noastră sarcină este să nu facem niciodată compromisuri când trebuie lucrat pentru obiectivele noastre fundamentale: asigurarea securității și prosperității cetățenilor noștri, pe baza fundamentelor politicii noastre externe – consolidarea profilului României în UE și NATO, precum și a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
Vă prezentăm discursul ministrului de Externe:
”Bine ați venit la ediția din 2022 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Îmi face o deosebită onoare să mă adresez dumneavoastră, în acest an aniversar, în care marcăm 160 de ani de la înființarea Ministerului modern al Afacerilor Externe al României – sau a Departamentului Trebilor Străine și de Stat, cum se numea la acel moment; în același timp – 160 de ani de Diplomație Română modernă. Au fost, de fapt, 160 de ani de contribuții tangibile, valoroase la dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, la modernizarea și progresul său, iar în ultimii peste 30 de ani – la progresul democratic, european și euroatlantic al țării noastre și, mai ales, în serviciul intereselor cetățenilor români, oriunde s-ar afla aceștia.
Istoria instituției noastre aparține tuturor acelora care au demonstrat și demonstrează simțul datoriei, indiferent de provocările majore care apar, acelora care cinstesc valorile democratice fundamentale, creând securitate și prosperitate pentru fiecare cetățean român. Așa cum am mai spus-o, să-ți faci datoria, acolo unde te afli reprezentând România, constituie cea mai înaltă virtute morală. Istoria instituției noastre aparține României și fiecărui cetățean al său.
Rolul diplomației rămâne esențial, deopotrivă în crize și în perioade de liniște, iar prima noastră sarcină este să nu facem niciodată compromisuri când trebuie lucrat pentru obiectivele noastre fundamentale: asigurarea securității și prosperității cetățenilor noștri, pe baza fundamentelor politicii noastre externe – consolidarea profilului României în UE și NATO, precum și a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
Anul 2022 este anul crizelor majore, în care tendințele maligne din trecut – pe care diplomația română le-a semnalat prompt, din timp – s-au transformat în amenințări cât se poate de reale la adresa securității noastre euroatlantice, în cel mai larg sens al său. Este anul în care țara noastră cunoaște la granițele sale războiul brutal, neprovocat și ilegal al Rusiei contra Ucrainei, dar continuă să contribuie concret și eficient la gestionarea multiplelor crize rezultate de aici.
În acest context, scopul nostru zilnic e clar: să lucrăm cu toată forța pentru a ne apăra propriul mod de viață democratic. Vreau să fiu foarte direct: atacul Rusiei împotriva Ucrainei este un atac frontal la adresa securității noastre euroatlantice, dar nu e doar atât. El este un atac contra prosperității noastre și împotriva valorilor noastre democratice.
Spuneți tuturor acelora care încă nu înțeleg asta și care cred eronat că sancțiunile Uniunii Europene sunt cele care au dus la situația economică dificilă din prezent din Europa: susținând puternic Ucraina în războiul declanșat ilegal și ilegitim de către Rusia, de fapt, ne apărăm, pragmatic, propria securitate, prosperitate și sistemul nostru de valori democratice. Susținând puternic și dedicat Republica Moldova, nu susținem doar comunitatea de limbă, cultură și istorie care ne unește și aspirațiile europene legitime ale cetățenilor săi, ci ne protejăm și securitatea națională, în sens cuprinzător.
La nivel european și euroatlantic, războiul din vecinătatea noastră a demonstrat că nu există răspuns mai potrivit la astfel de provocări decât solidaritatea și unitatea cât mai puternice – în Uniunea Europeană, în NATO, în relația transatlantică, devenită mai durabilă decât oricând – acestea au fost armele noastre secrete care au surprins Rusia și acestea au fost de fapt efectele acțiunii profund nocive a Rusiei, exact contrare scopului urmărit de a ne diviza și de a ne slăbi. Trebuie, de aceea, să continuăm să fim uniți și puternici.
În această etapă istorică, ce impune adaptarea continuă a modelelor de acțiune diplomatică, rămânem un stat puternic angajat în promovarea respectării dreptului internațional, a ordinii internaționale bazate pe reguli, a multilateralismului eficient și a democrației liberale. În această notă, Reuniunea Anuală a Diplomației Române oferă și un prilej important de a analiza în profunzime substanța acțiunii noastre diplomatice. Răspunsurile pe care trebuie să le formulăm astăzi sunt multiple și nu pot fi abordate decât integrat, astfel încât să reflecte preocuparea noastră actuală pentru securitatea în sens larg, inclusiv energetică, alimentară ori a spațiului cibernetic.
Sub acest asediu al multiplelor crize, nu există, evident, soluții perfecte, dar avem la îndemână lecțiile învățate în ultimii ani și misiunea fermă de a apăra, împreună cu toți aliații și partenerii noștri, comunitatea de valori și securitate din care facem parte.
În acest scop, ne-am concentrat, cum spuneam, pe sprijinirea Ucrainei și a altor state partenere profund afectate de război, mai ales Republica Moldova, pe formularea de răspunsuri concrete și rapide la criza refugiaților și la impactul economic și social al războiului.
Am continuat, totodată, să ne urmărim obiectivele în materie de combatere a provocărilor emergente, precum schimbările climatice și adaptarea la noile tehnologii.
Doamnelor și domnilor, dragi colegi,
Agresiunea rusă în Ucraina a provocat şi continuă să provoace consecinţe umanitare dramatice pentru cetățenii ucraineni, generând distrugeri irecuperabile și valuri masive de refugiați. Cetățenii ucraineni au trecut în număr mare frontiera UE, în căutare de refugiu şi protecţie. Angajamentul nostru de solidaritate a fost unul fără echivoc, încă din primele ore de la declanșarea conflictului. Până la acest moment, am primit în România peste 2.2 milioane de refugiați ucraineni. România a sprijinit şi va continua să îi sprijine pe toţi cei care ajung pe teritoriul său, fie că sunt în tranzit sau solicită protecție temporară sau azil. La nivel naţional, a fost adoptat un pachet cuprinzător de măsuri, alături de inițiative cu impact sporit, cum a fost crearea Centrului logistic pentru asistență umanitară de la Suceava, în coordonare cu Comisia Europeană, în cadrul Mecanismului de protecţie civilă al UE, care a gestionat, până în prezent, 54 de convoaie umanitare, provenind din partea mai multor state.
Ministerul Afacerilor Externe s-a implicat direct în dialogul cu statele vecine pentru a facilita tranzitul cetățenilor ucraineni dinspre România și Republica Moldova spre celelalte state europene. Ţin să punctez aici şi importanţa demersurilor coordonate la nivel european, în favoarea cetățenilor ucraineni.
Aceasta este una dintre perspectivele pe care le vom aborda ceva mai târziu astăzi, în cadrul unei discuții cu Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.
Doamnelor și domnilor,
Am marcat, la începutul anului 2022, 15 ani de la aderarea la Uniune, exprimând speranța că Uniunea viitorului va fi una consolidată, unită în jurul valorilor comune stipulate în Tratatele Uniunii Europene, mai prosperă și mai puternică la nivel regional și global, în beneficiul direct al tuturor cetățenilor europeni – inclusiv al celor români și al României.
Criza determinată de pandemie a fost o oportunitate importantă pentru ca Uniunea să demonstreze că este capabilă să vină rapid cu instrumente și politici inovatoare – cum ar fi Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. În noul context geopolitic, Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost adaptat, astfel încât să ne reducem dependența de combustibilii fosili din Federația Rusă și să accelerăm tranziția verde.
Invazia rusă în Ucraina a adus Uniunea Europeană în fața recunoașterii vulnerabilității pe care o reprezintă dependența energetică de această țară, însă lecția învățată încă din timpul pandemiei, a importanței reducerii dependențelor de orice fel față de actorii care nu ne împărtășesc valorile, rămâne cât se poate de actuală. Din această perspectivă, România susține cu fermitate importanța unui răspuns unitar, coordonat și urgent la nivelul Uniunii Europene, în privința consolidării securității energetice, respectiv a reducerii dependenței de Rusia, dar și a impunerii măsurilor restrictive adecvate față de aceasta.
Reiterez ceea ce am mai spus: nu știm acum cum va arăta exact viitorul relației dintre Uniune și Rusia, pentru că el depinde de realitatea în mișcare a războiului contra Ucrainei, dar un singur lucru este sigur: trebuie să eliminăm orice dependență față de Rusia.
Astăzi, principiile esențiale, susținute activ și de țara noastră, pentru consolidarea rezilienței interne și externe a Uniunii, solidaritatea și principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale ca niciodată. Ele trebuie să genereze o viziune coerentă, largă, pe termen lung, dincolo de răspunsul la crize.
Trebuie să lucrăm și în logica pregătirii permanente a răspunsurilor unitare, durabile și solidare la provocările deceniilor viitoare. În acest sens, Reuniunea Anuală a Diplomației Române din acest an își propune să aducă o contribuție proprie, prin discuția pe care o vom avea, în sistem videoconferință, cu Vicepreședintele Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și analiză prospectivă strategică, Maroš Šefčovič.
Țara noastră își demonstrează permanent calitatea de stat membru responsabil al Uniunii Europene, angajat atât în avansarea obiectivelor pragmatice și conceptuale ale blocului comunitar, cât și în consolidarea securității acestuia. În acest spirit, pe parcursul ultimului an, diplomaţia română a continuat să deruleze o acţiune dinamică pentru promovarea, în continuare, a obiectivului aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.
Eforturile fără precedent derulate de Guvernul României pentru gestionarea situaţiei la frontiera externă a Uniunii Europene, pe fondul conflictului din Ucraina, unanim recunoscute de liderii europeni, au demonstrat, încă o dată, că România este o componentă esenţială pentru consolidarea acestui spaţiu, în beneficiul întregii Uniuni. Am salutat susținerea arătată recent de Germania, Franța – la cel mai înalt nivel, de Finlanda, de alte state membre, rezultat al demersurilor politice și diplomatice ale României din ultimul an.
Vom continua în ritm susținut eforturile politico-diplomatice, așa cum au arătat și domnul Președinte în mesajul domniei sale, precum și domnul Prim-ministru, în mesajul pe care tocmai l-ați ascultat, pentru obținerea unei decizii cât mai rapide de aderare, arătând că, în contextul noilor realităţi şi pe baza acţiunii constante a României de implementare a acquis-ului Schengen, extinderea, fără amânare, a spaţiului de liberă circulaţie cu România trebuie să devină, în cel mai scurt timp, realitate.
Nu în ultimul rând, angajamentele noastre în plan european se sprijină, așa cum a subliniat și domnul Președinte Iohannis, pe obiectivele și prioritățile cetățenilor români, cetățeni europeni, așa cum au reieșit din dezbaterile sub egida Conferinței privind viitorul Europei. Vom pune accent în continuare pe acțiunea europeană concretă, de consolidare a politicilor europene, pe măsura așteptărilor cetățenilor, în spiritul unității şi al coeziunii europene.
Doamnelor și domnilor,
Din 24 februarie, desfășurăm ceea ce se poate numi o „diplomație de război”. Dinamica în cadrul UE și NATO a fost foarte ridicată, cu un calendar intens de întâlniri la nivel înalt, de pachete decizionale substanțiale. În tot acest timp, ne-am concentrat asupra unor procese în derulare, care s-au încheiat în 2022: adoptarea Busolei Strategice a UE, respectiv a noului Concept Strategic al NATO.
Adoptarea Busolei Strategice a oferit un impuls cooperării între statele membre UE în domeniul securității și apărării. Susținem acest proces și necesitatea ca el să se desfășoare în deplină cooperare și complementaritate cu partenerii noștri, în special cu NATO, al cărei rol pentru securitatea europeană rămâne fundamental.
Pe linia NATO, s-au înregistrat progrese cruciale: Summitul NATO de la Madrid, la care a România a fost reprezentată cu succes de domnul Președinte Iohannis, a reprezentat momentul de vârf în transformarea fundamentală a Alianței de până acum. Au fost luate decizii de importanță istorică, care corespund în cel mai înalt grad obiectivelor și intereselor României, iar asta se datorează demersurilor noastre susținute: a fost adoptat noul Concept Strategic al NATO, care ancorează ferm Alianța în contextul actual de securitate, în mod pragmatic, și care asigură liniile majore de acțiune cel puțin pentru următorul deceniu. Pentru prima dată în istoria Alianței, în urma eforturilor României în acest sens, Marea Neagră a fost inclusă ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. De asemenea, am obținut consolidarea decisivă a posturii NATO de descurajare și apărare pe termen lung pe Flancul Estic, în special în sudul său, unde se află și țara noastră. Grație demersurilor noastre, la cel mai înalt nivel, prezența aliată în România a crescut la dimensiuni fără precedent, cu sprijinul partenerilor noștri europeni și euroatlantici.
În condițiile conflictului din Ucraina, regiunea Mării Negre va rămâne una de interes central.
Vom continua, ca și până acum, să asigurăm un profil activ și angajat al țării noastre în NATO. În acest sens, la sfârșitul lunii noiembrie, voi găzdui, la București, reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO. Va fi evenimentul aliat de cea mai mare anvergură la nivel ministerial din acest an, primul la acest nivel găzduit de România și primul eveniment major NATO organizat de țara noastră după Summitul de la București din 2008. Va fi un moment-cheie pentru implementarea deciziilor de la Summitul NATO de la Madrid și, prin urmare, așa cum a spus și domnul Președinte Iohannis în mesajul său, este necesar să pregătim foarte bine acest moment.
Doamnelor și domnilor,
Marcăm în acest an și 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic cu SUA, unul dintre pilonii esențiali ai politicii noastre externe, fundamental pentru succesul parcursului democratic și euroatlantic al României. În decurs de un sfert de secol, acest Parteneriat a continuat să se aprofundeze, fiind extins periodic cu noi domenii de cooperare strategică, ce au dat inclusiv măsura progresului țării noastre în acest Parteneriat.
În contextul crizei de securitate actuale, pot să spun cu toată certitudinea că România poate conta pe sprijinul SUA și pe garanțiile de securitate colectivă consfințite prin Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Evidențiez, în acest sens, creșterea consistentă a prezenței militare americane în România după 24 februarie, inclusiv anunțul în același sens al Președintelui Biden, la Summitul de la Madrid.
Coordonarea cu SUA pentru contracararea impactului agresiunii ruse în Ucraina și pentru definirea răspunsului comunității euroatlantice a fost strânsă și constantă. De la începutului războiului, dar și înaintea lui, am avut numeroase contacte cu oficiali americani, inclusiv consultări telefonice cu secretarul de stat Blinken, consilierul pentru securitate națională Sullivan, în care am discutat și evaluat situația de securitate regională, am prezentat amenințările de securitate rezultate din aceasta și am insistat asupra necesității unei prezența crescute a Statelor Unite în regiunea Mării Negre.
Securitatea regiunii Mării Negre este un subiect constant în discuțiile cu omologii americani. Am exprimat disponibilitatea și interesul României de a contribui activ la elaborarea și implementarea noii Strategii a SUA pentru Marea Neagră, ofertă care a fost acceptată cu deschidere de Administrația americană, ca reconfirmare a rolului crucial pe care cooperarea româno-americană îl joacă în planul securității la Marea Neagră și al statutului țării noastre de partener angajat al Statelor Unite în regiune și în Europa.
Eforturile noastre susținute de a crește atenția în Statele Unite asupra regiunii Mării Negre s-au concretizat și la nivelul Congresului Statelor Unite. Prestigioasa Comisie Helsinki a Congresului a organizat, la începutul lunii iulie, la Constanța, o masă rotundă pe tema securității la Marea Neagră, pe care am co-prezidat-o împreună cu senatorul Roger Wicker. A fost o premieră pentru România și este primul dialog multilateral în această formulă, între aliați regionali și parteneri, pe tema securității în regiunea Mării Negre.
Cooperarea bilaterală în domeniul nuclear-civil cunoaște o intensificare puternică. Implementarea proiectelor în curs de la Cernavodă, alături de cooperarea în domeniul reactoarelor modulare mici, are perspectiva de a deveni al doilea pilon, ca importanță, al Parteneriatului, alături de cooperarea politico-militară.
În relația cu Statele Unite, partenerul nostru strategic, am stabilit, în cadrul Dialogului Strategic din noiembrie 2021, să continuăm coordonarea aprofundată privind politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică la nivel transatlantic și vom continua în acest sens.
Includerea României în Programul Visa Waiver al SUA rămâne, în continuare, un obiectiv prioritar de politică externă, subsumat Parteneriatului Strategic. După cum bine știți, România mai are de îndeplinit criteriul ratei de refuz a solicitărilor de viză. Am discutat în mod aprofundat acest subiect cu secretarul de stat Blinken și secretarul securității interne Mayorkas, în timpul vizitei pe care am efectuat-o la Washington în toamna anului trecut, și am convenit cu aceștia continuarea cooperării strânse atât la nivel politic, cât și la nivel de lucru, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv comun. Pe parcursul anului trecut și al anului în curs, au avut loc consultări frecvente între România și SUA pe această temă.
În ceea ce privește relația cu Canada, a doua componentă cheie a legăturilor noastre transatlantice în continuă creștere, doresc să remarc intensificarea contactelor la nivel diplomatic în ultima perioadă, inclusiv prin vizita pe care a efectuat-o la București, la invitația mea, în luna martie, omologul meu, doamna Mélanie Joly, și prin seria de convorbiri telefonice și întrevederi cu dumneaei în cadru multilateral. Aceste contacte au deschis calea unor evoluții importante în relația bilaterală, care se vor concretiza în perioada următoare, prin semnarea Declarației bilaterale de Parteneriat Consolidat cu Canada, respectiv preluarea de către Canada a Președinției Comunității Democrațiilor, la finalizarea mandatului nostru deja de trei ani, în această lună.
România a acționat de o manieră angajată, pragmatică pentru consolidarea relației transatlantice, pe toate componentele ei: în cadrul NATO, al parteneriatului UE – Statele Unite și UE – Canada, precum și în cadrul relațiilor bilaterale cu partenerii noștri transatlantici. În contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, așa cum spunea și domnul Președinte Iohannis în mesajul său, unitatea transatlantică a fost impecabilă, demonstrând că, pentru menținerea securității și prosperității euroatlantice și globale, cooperarea dintre Europa și America de Nord rămâne crucială.
Stimați colegi,
Întreaga comunitate internațională s-a aplecat, în ultimele luni, asupra evoluțiilor din regiunea noastră. Rolul nostru este, în acest context, să continuăm să practicăm o diplomație pro-activă și energică în sprijinul obiectivelor și valorilor noastre, dar și al inițiativelor europene și euroatlantice relevante.
Vecinătatea Estică este, fără dubiu, prioritară pentru acțiunea noastră de politică externă, inclusiv având în vedere amenințările imediate la adresa securității noastre, iar unul din obiectivele României trebuie să fie menținerea unei politici și a unei amprente europene puternice în Vecinătatea Estică, adaptată noilor realități din regiune.
Sprijinul pe care îl oferim partenerilor estici, prin consolidarea relațiilor bilaterale, dar și prin intermediul viziunii comune consolidate la nivelul UE, la care contribuim activ, și-a dovedit deja importanța, inclusiv prin valoarea strategică a efortului nostru de anul trecut, când am reușit plasarea și menținerea pe agenda europeană și euroatlantică a amenințărilor legate de conflictele prelungite în regiunea noastră.
Acum și pe viitor, trebuie să ne continuăm abordarea orientată spre rezultate, inclusiv prin susținerea unor formate de cooperare și inițiative cheie, cum este Parteneriatul Estic. Am luat inițiativa ca România, alături de alte state membre like-minded, să contribuie la elaborarea unui concept pentru revitalizarea și recalibrarea acestei platforme, care va rămâne esențială pentru procesul de integrare europeană a statelor din Vecinătatea Estică, mai ales pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, dar și pentru relația cu Azerbaidjan, Armenia și societatea civilă belarusă.
Uniunea a luat, la Consiliul European din luna iunie, decizii istorice de acordare a statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, alături de recunoașterea perspectivei europene pentru Georgia. Este un rezultat pentru care am lucrat intens, ca obiectiv al nostru, asumat, considerând pe bună dreptate că alegerile strategice ale celor trei state merită un răspuns european pe măsură.
În Balcanii de Vest, am susținut în continuare, activ și vocal, inclusiv prin demersuri diplomatice dedicate, avansul politicii de extindere și acordarea unei perspective europene partenerilor care îndeplinesc criteriile agreate, în funcție de meritele proprii, așa cum s-a întâmplat și în cazul eforturilor care au permis demararea efectivă a negocierilor de aderare pentru Albania și Republica Macedonia de Nord.
Această viziune are la bază convingerea noastră că politica de extindere are valoare strategică, demonstrându-și valoarea transformativă și impactul uriaș, atât asupra statelor interesate, cât și asupra Uniunii în ansamblu. O repet: pentru a fi cu adevărat un actor global, trebuie ca Uniunea să-și consolideze capacitatea de a proiecta valori, securitate și prosperitate în afara granițelor sale, în primul rând în Vecinătatea sa.
Susținerea eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova și a programului de reforme al actualei guvernări de la Chișinău rămâne o prioritate de maximă însemnătate pentru noi. Am promovat puternic la nivel european acordarea de sprijin Republicii Moldova, pe toate palierele relevante, inclusiv în materie de întărire a capacității sale de a gestiona fluxurile de refugiați, pe fondul crizei din Ucraina, cât și în vederea creșterii rezilienței sistemului energetic.
Vom continua această abordare, pe baza consolidării relației bilaterale speciale dintre București și Chișinău. Ședința comună a celor două Guverne, care a avut loc la Chișinău, în luna februarie, a generat rezultate consistente, prin semnarea a 13 documente bilaterale de cooperare cu relevanță strategică, inclusiv a Acordului privind asistența nerambursabilă de 100 milioane de euro, a Acordului privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming sau a Acordurilor în domeniul infrastructurii de transport.
Platforma de sprijin pentru Republica Moldova este o inițiativă foarte importantă, pe care am lansat-o alături de omologii mei din Germania și Franța, la Berlin, pe 5 aprilie, ca motor de coagulare a eforturilor noastre de a întări reziliența Republicii Moldova. Prima conferință a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară. La 15 iulie am găzduit, la București, cea de-a doua ediție a conferinței ministeriale a Platformei, cu rezultate semnificative: alte 615 milioane euro ca asistență financiară pentru Republica Moldova, din care peste 432 milioane euro granturi, precum și crearea unui nou grup de lucru privind reforma administrației publice și a managementului finanțelor publice, la propunerea României, alături de cele deja existente. Momentul de la București a marcat transformarea Platformei într-un instrument permanent de sprijin pentru procesul de reformă necesar aderării la UE a Republicii Moldova. Vom sprijini activ Franța în efortul de a găzdui, în acest an, la Paris, ediția cu numărul trei.
De asemenea, România a sprijinit în mod constant parcursul european al Ucrainei, pe coordonate multidimensionale: politic, economic financiar, umanitar, diplomatic și de drept internațional, sectorial – în domenii precum transporturi și agricultură. Menționez, ca momente cheie, vizita la București, din 22 aprilie 2022, a ministrului afacerilor externe Dmytro Kuleba, precum și vizitele la cel mai înalt nivel la Kiev, a Prim-ministrului Nicolae Ciucă, din 26 aprilie 2022, și a Președintelui Klaus Iohannis, alături de liderii din Franța, Germania și Italia, din 16 iunie 2022.
Doamnelor și domnilor,
România a urmărit, în contextul internațional generat de Federația Rusă, corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, ca element esențial. În plus, eforturile diplomatice au fost axate pe promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli. De aceea ne-am implicat prompt, activ și vizibil în procesele la nivel multilateral de răspuns și reacție la încălcarea flagrantă de către Rusia a ordinii internaționale bazate pe reguli.
Autoritățile române au aprobat, la 18 mai 2022, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenție în procedurile inițiate de Ucraina împotriva Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție, în februarie, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948. Ministerul Afacerilor Externe a finalizat procesul de pregătire a intervenției, acesta urmând să fie depusă la Curtea de la Haga în perioada imediat următoare.
De asemenea, România s-a alăturat, în martie, demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
De asemenea, Guvernul României a aprobat, în aprilie, la propunerea MAE, plata unei contribuții financiare voluntare a României, de 100.000 de euro, la Fondul Fiduciar al Curții Penale Internaționale pentru sprijinirea activității Biroului Procurorului pentru anul 2022, în contextul investigațiilor din Ucraina pentru comiterea crimelor internaționale grave menționate.
În aceeași măsură, sprijinul acordat Ucrainei pentru facilitarea exporturilor sale de cereale a fost și rămâne, pentru noi, o prioritate de prim rang. Sunt necesare, în continuare, eforturi comune pentru asigurarea securității transportului prin Marea Neagră, dar și pentru stoparea efectelor blocadei asupra porturilor ucrainene. România joacă un rol deosebit de important în acest context, recunoscut ca atare de partenerii noștri. Am contribuit deja consistent la facilitarea exportului de cereale ucrainene, cu aproape patru milioane de tone exportate până în momentul de față prin țara noastră. Folosesc acest prilej pentru a sublinia demersurile actuale ale României privind gestionarea riscurilor asociate securității alimentare la nivel global: am participat la numeroase formate și reuniuni, am avut intervenții pe această temă în cadrul ONU, inclusiv în Consiliul de Securitate, în luna mai, la invitația secretarului de stat Blinken, în cadrul UE, OCDE și am promovat, în dialogul cu partenerii externi, poziția strategică a României și a Portului Constanța, precum și a porturilor de pe Dunăre.
Vă adresez rugămintea de a susține în continuare profilarea țării noastre ca partener de încredere în gestionarea acestui subiect extrem de sensibil.
Doamnelor și domnilor,
În vremuri atât de complexe, eforturile noastre în plan extern trebuie să continue să se sprijine pe relații și parteneriate bilaterale trainice, cu state alături de care suntem mai puternici, astfel încât să ne putem atinge obiectivele și să protejăm principiile și valorile democratice în fața provocărilor actuale.
A fost un efort politico-diplomatic foarte susținut, de la începutul anului având convorbiri telefonice, întrevederi, consultări politice în format fizic cu peste 60 de omologi din state UE și din afara UE și alți oficiali străini, în contextul vizitelor acestora la București, al vizitelor mele în străinătate sau în cadrul unor reuniuni multilaterale. La acestea se adaugă efortul făcut de conducerea Ministerului, de secretarii de stat și de ceilalți colegi.
Când ne referim la Europa, dialogul bilateral solid cu Republica Franceză, construit pe legături istorice și o prietenie durabilă, ocupă un loc special. Parteneriatul nostru strategic a fost consolidat suplimentar pe componenta de apărare, pe fondul conflictului din Ucraina, prin decizia de detașare de trupe pe teritoriul României și asumarea rolului de națiune-cadru a Grupului de Luptă al NATO în România, ca urmare a demersurilor directe ale Președintelui României. Astfel, Președintele Franței, Emmanuel Macron, a efectuat în iunie o foarte importantă vizită în România pentru consultări cu Președintele Klaus Iohannis. De asemenea, în iunie, am avut o întrevedere cu noul ministru de externe al Franței, Catherine Colonna, în marja participării mele la Consiliul Ministerial OCDE de la Paris. Amintesc totodată consultările politice de la București, din februarie, cu ministrul de externe francez de la acel moment, Jean-Yves Le Drian, cât și participarea acestuia, ca invitat special, la consultările miniștrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul București 9. Ca semn de solidaritate cu Ucraina, l-am invitat atunci, în premieră, pe omologul meu din Ucraina la reuniunea miniștrilor de externe B9.
România acordă în continuare o prioritate specială aprofundării dialogului și cooperării cu Germania, având în vedere caracterul privilegiat, cu valențe strategice, al relației noastre bilaterale. Aniversarea, anul acesta, a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa reprezintă un moment de referință în dialogul nostru politic bilateral și în generarea de noi perspective ale relației bilaterale. Am apreciat foarte buna colaborare cu partea germană în organizarea primelor două ediții ale conferinței ministeriale a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, care au avut loc în aprilie la Berlin, respectiv în iulie la București, context în care am avut și o rundă consistentă de consultări politice cu omologul german, Annalena Baerbock.
Relaţiile româno-polone se află la un nivel excelent, fiind fundamentate, în prezent, pe Parteneriatul Strategic instituit în octombrie 2009 și reînnoit în martie 2015, la nivel de şef de stat. Planul de acțiuni 2022-2026, pe care l-am semnat cu ocazia celei de-a treia ședințe comune de guvern, care a avut loc în martie 2022, la Varșovia, oferă baza de care avem nevoie în consolidarea interacțiunilor noastre, în realizarea interesele convergente și a obiectivele comune ale celor două țări, în special în ceea ce privește securitatea, prosperitatea şi progresul statelor noastre. În context, salut prezența mâine, la București, inclusiv printr-o intervenție în cadrul Reuniunii noastre, a ministrului afacerilor externe al Poloniei, domnul Zbigniew Rau.
Tot din zona Europei Centrale, ni se va alătura la această ediție a Reuniunii Anuale, în sistem video-conferință, ministrul de externe ceh Jan Lipavský, într-un dialog care, sunt convins, va reconfirma viziunile noastre comune, așa cum am constatat în cadrul vizitei pe care am făcut-o Praga, la 18 august, inclusiv în contextul în care această țară deține în prezent Președinția rotativă a Consiliului UE.
Relația României cu statele baltice este mai bună ca oricând, evoluând spre un veritabil parteneriat, mai ales în contextul securitar actual.
Relațiile dintre România și Regatul Unit au continuat să se dezvolte sub egida Parteneriatului Strategic bilateral, cu rezultate notabile, în special pe dimensiunile de politică externă, apărare și securitate. În prezent, lucrăm la finalizarea formei actualizate a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic, cu scopul aprofundării caracterului său strategic, astfel încât să corespundă obiectivelor și aspirațiilor comune ale celor două țări, printr-o mai bună structurare a cooperării și prin stabilirea unui mecanism regulat de coordonare politică.
În ceea ce privește relația cu Italia, vizita ministrului Luigi Di Maio la București, în martie, a oferit oportunitatea unui dialog consistent și pragmatic, axat pe situația de securitate din regiunea noastră, dar și pe consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. De altfel, ne aflăm într-o fază avansată de negociere a noii versiuni a Declarației Comune a miniștrilor afacerilor externe privind Parteneriatul Strategic Consolidat România – Italia, proces care are drept scop actualizarea și adaptarea documentului la realitățile actualului context global, inclusiv pe dimensiunea de securitate.
În ceea ce privește Regatul Spaniei, avem un dialog excelent, bazat pe legături puternice în plan politic, economic, cultural și uman, sens în care operaționalizarea Parteneriatului Strategic și organizarea primei ședințe comune de guvern, în această toamnă, reprezintă priorități pe agenda bilaterală.
Încă din prima zi a izbucnirii conflictului din Ucraina, Portugalia a luat măsuri de sprijin pentru a întări Flancul Estic, sens în care prezența și contribuția constantă a armatei portugheze în România reprezintă un exemplu concret de solidaritate aliată. Salut prezența mâine, la București, inclusiv printr-o intervenție în cadrul reuniunii noastre, a ministrului afacerilor externe portughez João Cravinho.
Constituirea pe teritoriul României a Grupului de Luptă NATO, sub conducere franceză și cu contribuții din partea Belgiei și Olandei, reprezintă o nouă dovadă, foarte grăitoare, a solidarității aliate și a înțelegerii comune a amenințării reprezentate de Federația Rusă la adresa securității pe Flancul Estic.
Colaborarea strânsă pe care deja o avem cu Grecia a fost impulsionată pe parcursul acestui an de vizitele Prim-ministrului elen Mitsotakis la București, în luna martie, respectiv a Prim-ministrului român Nicolae Ciucă la Atena, în luna iulie. O expresie concretă a voinței noastre comune de a imprima un ritm superior colaborării bilaterale a fost și semnarea, de către cei doi prim-miniștri, la București, în februarie, a Declarației comune pentru consolidarea cooperării politice, economice și sectoriale dintre cele două țări.
Și pe parcursul acestui an, am avut un dialog consistent și cooperare solidă cu Turcia, într-o gamă largă de domenii de interes bilateral, dar și regional, relațiile româno-turce fiind încadrate de Parteneriatul Strategic încheiat în 2011. Există perspective foarte bune pentru aprofundarea interacțiunii politice și întărirea acestei colaborări pe mai multe paliere, inclusiv cel al securității energetice. Am avut rezultate consistente și în cadrul reuniunii ministeriale în format trilateral România-Polonia-Turcia, la care am participat în luna mai, la Istanbul.
Vizitele șefului statului ungar la București – pe 10 iunie 2022, în marja reuniunii formatului B9, precum și cea de mâine, 7 septembrie –, alături de cea a ministrului de externe al Ungariei, din 12 iulie, sunt parte a dinamicii în creștere a relației cu Ungaria, cu care ne dorim să întărim cooperarea, cu atât mai mult în actualul context regional, în care interesele noastre capătă noi dimensiuni. Dorim să construim relația bilaterală pe o logică de respect reciproc și în spiritul unui parteneriat strategic autentic, ținând cont de interesul României pentru dezvoltarea unei cooperări pragmatice, conform principiilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate din 1996 și ale Declarației privind Cooperarea şi Parteneriatul Strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI, de la a cărei semnare vom marca, în curând, 20 de ani.
În relația cu Bulgaria, dialogul politico-diplomatic a fost intensificat, la toate nivelurile, inclusiv printr-o cooperare strânsă în cadrul NATO, al UE și în plan regional. Am continuat demersurile pentru pregătirea celei de-a VI-a reuniuni a Consiliului de Cooperare la Nivel Înalt între cele două guverne. Depunem eforturi, care trebuie continuate, pentru dezvoltarea conectivității, atât în domeniul energetic, cât și în cel al transporturilor.
În relația cu Serbia, prin demersurile susținute și consecvente ale diplomației române, am reușit transferul proprietății complexului „Luceafărul” din Vârșeț către statul român. Am formalizat această evoluție notabilă, de care vor beneficia, în primul rând, etnicii români din statul vecin, prin semnarea unui acord cu omologul meu sârb, cu prilejul vizitei oficiale a acestuia la București, la invitația mea, în luna iunie. Așa cum am discutat cu omologul meu, există foarte multe oportunități în plan bilateral, pe care dorim să le fructificăm pe deplin.
Pacea și redresarea economică globale după experiența pandemiei sunt acum amenințate de efectele războiului ilegal și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei. Fundamentele ordinii globale bazate pe reguli sunt, în mod artificial, contestate și este nevoie de reacția puternică și coordonată a tuturor actorilor internaționali, nu doar a comunității euroatlantice.
De aceea, partenerii din afara acestui spațiu de securitate și valori devin și mai importanți pentru apărarea pe termen lung a multilateralismului și reafirmarea principiilor ordinii globale. Avem nevoie să strângem legăturile cu aceștia, în mod pragmatic.
În zona Orientului Mijlociu extins, profilul României a fost reconfirmat printr-o acțiune diplomatică neobosită, dar și prin momentele de vârf ale vizitelor la București ale ministrului israelian al afacerilor externe, Yair Lapid, actualul Prim-ministru interimar, în timpul cărora au fost examinate modalitățile de aprofundare a relației bilaterale cu caracter strategic și s-a convenit organizarea, în acest an, a unei noi sesiuni a Grupului de lucru în domeniul economic, aflat sub coordonarea celor două ministere de externe, în pregătirea viitoarei ședințe comune de Guvern.
De asemenea, doresc să amintesc vizita premierului României în Emiratele Arabe Unite și organizarea celei de-a doua sesiuni a Comisiei de Cooperare între Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite, pe care am co-prezidat-o, dar și vizita de stat a Președintelui palestinian, Mahmoud Abbas, la București, care a avut consultări substanțiale cu domnul Președinte Klaus Iohannis. Totodată, amintesc și vizita substanțială, la București, a omologului meu din Regatul Hașemit al Iordaniei, Ayman Safadi, precum și vizita Secretarului General al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit, dar și discuțiile foarte bune cu omologul din Arabia Saudită în marja reuniunii ministeriale a Coaliției anti-ISIS/Daesh din Maroc. Sunt doar câteva repere pe o agendă de contacte foarte consistentă în ultimul an cu statele din această regiune. Trebuie să urmărim pe mai departe avansarea efortului nostru pentru pace în Orientul Mijlociu, cât și a proiectelor bilaterale pe multiple planuri, cu precădere economic. De un interes aparte, în noul context geopolitic global, este colaborarea cu statele din Golf, convergent cu noua abordare strategică a UE în regiune. De altfel, România a contribuit la această abordare europeană.
Deteriorarea situației securitare în zona Sahelului și regresele în stabilitatea continentului african ne preocupă, în egală măsură, solidar cu aliații și partenerii noștri. Reafirm voința politică de a contribui la procesele de stabilizare și reconstrucție din Sahel și, în general, din Africa, pe linia angajamentelor asumate de Președintele României în cadrul Summitului Uniunea Europeană – Uniunea Africană de la Bruxelles și la Summitul despre Sahel de la Paris, ambele din februarie 2022. Agenda de contacte bilaterale pe acest spațiu a fost, de asemenea, consistentă – și amintesc aici câteva repere: vizita mea, în luna mai, în Maroc, pentru a participa la Conferința ministerială a Coaliției anti-ISIS/Daesh, context în care am avut și consultări de substanță cu omologul meu marocan, Nasser Bourita, respectiv cu omologul din Niger, precum și vizita ministrului afacerilor externe al Republicii Federale Nigeria, Geoffrey Onyeama, la București, în aceeași lună.
O altă zonă în care interesele României parcurg o regândire importantă, de natură strategică, este cea a Indo-Pacificului. Acesta este un important spațiu de manifestare a tendințelor care modelează raporturile strategice globale și implicit viitorul nostru comun – securitatea economică, diversificarea lanțurilor de aprovizionare, comerțul liber, combaterea schimbărilor climatice, libertatea de navigație și apărarea dreptului internațional. Acestea sunt teme prioritare atât pentru Asia, cât și pentru România. Am sporit atenția noastră pe acest spațiu, o implicare sporită în Indo-Pacific înseamnă, în același timp, și identificarea de noi oportunități strategice și economice bilaterale, ca obiectiv major al prezenței noastre diplomatice extinse în zonă. Am întărit relațiile noastre atât cu India, cât și cu Pakistan, prin contacte cu omologii din ambele țări în contextul unor evenimente multilaterale, dar și printr-o vizită a omologului meu pakistanez de la acel moment la București, în ianuarie. Avem în pregătire avansată un Parteneriat Strategic cu Japonia – și amintesc aici discuția de substanță cu omologul japonez din februarie, de la Munchen, de asemenea am dinamizat contactele cu Coreea de Sud. Noua abordare necesită și valorificarea oportunităților sectoriale definite de Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică și prin relațiile strânse Uniunea Europeană și ASEAN.
Vizăm în continuare o relație echilibrată cu China, care să reflecte și să respecte pe deplin parteneriatele noastre strategice și valorile fundamentale care definesc în prezent România, între care respectarea dreptului internațional și a principiilor fundamentale înscrise în Carta ONU.
În privința relațiilor noastre cu continentul latino-american, am demarat reluarea contactelor directe la nivel în primul semestru al anului, ca stimul al reapropierii noastre concrete, cu obiective importante pentru anul viitor.
Vă încurajez, stimate colege și stimați colegi, să rămânem angajați și pro-activi pe toate spațiile geografice, așa cum arăta și domnul Președinte Iohannis în mesajul său, conștienți că profilul țării noastre în viitor se sprijină pe progresele deja înregistrate, dar mai ales și pe dialog aplicat și deschis.
Doamnelor și domnilor,
În acest spirit al deschiderii ambițioase către lume, mă voi referi și la drumul nostru către calitatea de membru deplin al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în contextul în care anul acesta am atins, grație eforturilor dumneavoastră, un obiectiv extrem de important: deschiderea negocierilor de aderare în luna ianuarie, urmată de adoptarea Foii de Parcurs pentru Aderarea României la OCDE, la reuniunea de la Paris a Consiliului Ministerial al Organizației, din iunie, la care am avut onoarea de a reprezenta România. Adoptarea Foii de Parcurs este o etapă cheie în procesul de aderare, fiind un succes politico-diplomatic și un rezultat al eforturilor consecvente ale diplomației române și ale întregului spectru instituțional din ultimele decenii, intensificate în ultimul an. Acest document, elaborat de Secretariatul OCDE pe parcursul ultimelor luni, va ghida drumul României spre a deveni parte a clubului economiilor consolidate, cu deschidere sporită. Totodată, decizia pozitivă din iunie a permis organizarea misiunii OCDE de lansare a discuțiilor privind aderarea României la Organizație, la finalul lunii iunie. Rolul nostru pe mai departe este unul foarte important în coagularea eforturilor de aderare la nivel guvernamental, motiv pentru care am dedicat la această ediție a RADR o sesiune specială, în cadrul căreia Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, va adresa un mesaj.
În planul cooperării regionale și al instrumentelor sale, țin să evidențiez și atenția pe care o acordăm Inițiativei Celor Trei Mări, un proiect de cooperare multisectorială cu valoare geopolitică clară. După cum știți, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va găzdui viitorul Summit al Inițiativei, în 2023. Cooperarea pe axa nord-sud, în arealul geostrategic important format de Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, a căpătat noi valențe, în contextul provocărilor de securitate care afectează continentul european. România își propune ca, pe perioada mandatului deținut în următoarea perioadă, în vederea coordonării Inițiativei, să acționeze în deplină sinergie cu viziunile partenerilor strategici ai Inițiativei – Comisia Europeană, SUA, Germania –, să consolideze rolul componentei transatlantice în cadrul Inițiativei și să dea un impuls decisiv proiectelor de interconectare cu importanță strategică dezvoltate sub egida Inițiativei. Vom continua să acordăm o atenție specială proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia, esențiale pentru țara noastră și pentru dezvoltarea conectivității și infrastructurii strategice rutiere și feroviare în regiune.
De asemenea, în perioada următoare ne propunem ca România să mențină tendința ascendentă privind volumul alocat asistenței oficiale pentru dezvoltare. OCDE a confirmat faptul că, în 2021, volumul total al asistenței oficiale pentru dezvoltare acordate de România a crescut la 327 milioane dolari, față de 305 milioane dolari în 2020, fiind cea mai mare valoare înregistrată până în prezent. Din cele 40 de state implicate în procesul de raportare către OCDE, România s-a alăturat celor 30 de state cu niveluri ale asistenței oficiale pentru dezvoltare în creștere față de anul 2020.
Totodată, în domeniul diplomației culturale, educaționale și științifice, MAE a continuat să extindă și să dezvolte acordarea de burse pentru studenții străini din afara UE, de natură a reconfirma angajamentul nostru constant pentru o educație în spiritul înțelegerii interculturale, a cunoașterii și respectării drepturilor fundamentale ale omului.
Stimați colegi,
În plan consular, am pornit în 2020 un proces ambițios de reformă, care constituie o prioritate a mandatului meu, pentru facilitarea accesului cetățenilor români la servicii consulare moderne, de înaltă calitate, precum și menținerea unor standarde ridicate în activitatea de lucru cu publicul, inclusiv a unei conduite ireproșabile în toate situațiile, în conformitate cu așteptările legitime ale cetățenilor noștri.
Ne axăm pe mai multe paliere prioritare, printre care extinderea și modernizarea rețelei consulare, optimizarea organizării consulatelor itinerante/mobile, perfecționarea programelor de pregătire a personalului consular. Am făcut de asemenea pași relevanți pentru creșterea calității serviciilor consulare, prin digitalizarea și debirocratizarea acestora, dar vom continua în ritm susținut în această direcție.
Conform Planului și calendarului aprobat de Guvernul României în 2020 au fost realizate demersurile oficiale pentru înființarea oficiilor consulare de carieră în capitalele Londra, Chișinău, Madrid, Roma, Paris, la Salzburg, Belfast, Nantes, Valencia și la Ismail; recent, au fost înființate efectiv consulatele generale ale României la Chișinău, Madrid și Roma, precedate, în 2021, de consulatul României la Melbourne.
Am reușit deja să organizăm 90 de consulate itinerante sau mobile din cele 161 prevăzute până la finalul anului, fiind deja prestate peste 22 de mii de servicii consulare. Aceste măsuri au fost completate cu demersuri de îmbunătățire a comunicării cu cetățenii români, prin finalizarea modernizării și eficientizării Centrului de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate.
Pe fondul deteriorării grave a situației de securitate din Ucraina și din regiunea Mării Negre, concomitent cu dialogul politic, am gestionat și demersuri complexe de natură consulară, prin asistență și sprijin acordat cetățenilor români aflați în Ucraina, precum și etnicilor români, cetățeni ucraineni.
Trebuie menționat și sprijinul acordat misiunilor diplomatice străine acreditate în Ucraina, fiind gestionate solicitări de sprijin din partea a circa 100 de state și 10 organizații internaționale, pentru un număr de aproape 30 mii de cetățeni. Majoritatea solicitărilor de sprijin au vizat evacuarea personalului diplomatic al acestora și a cetățenilor aflați pe teritoriul Ucrainei.
Efortul susținut pe linie consulară, impus de situația fără precedent la granițele României, este integrat cu demersurile noastre politico-diplomatice. Utilizez acest prilej pentru a sublinia profesionalismul și dedicarea colegilor noștri care au contribuit, în aceste ultime luni, la gestionarea acestei provocări majore.
Ca de fiecare dată, accentuez importanța pe care MAE trebuie să o acorde relației cu cetățenii români din străinătate. Oferirea de servicii consulare eficiente pentru cetățenii români este un obiectiv major al instituției noastre, și în acest context, doresc să vă reamintesc importanța și atenția deosebită pe care domniile voastre, în calitate de șefi de misiuni, trebuie să o acordați modului corect și profesionist de relaționare promptă și cu respectul cuvenit cu reprezentanții comunităților românești din străinătate.
În egală măsură, vă rog să acordați prioritate susținerii identității naționale a reprezentanților comunităților românești istorice din vecinătate și protejării drepturilor lor, la standarde europene. Vom continua această discuție și voi detalia o serie de aspecte în ultima zi a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, într-o sesiune dedicată special afacerilor consulare.
Dragi colegi,
Toate obiectivele și planurile noastre nu ar putea fi transpuse în realitate fără o echipă performantă, puternică și consolidată. Doresc, din această perspectivă, să spun câteva cuvinte și despre componenta de resurse umane a Ministerului Afacerilor Externe, punctând cele mai importante linii de acțiune: lansarea, începând cu 2021, a unei serii de concursuri de admitere în MAE pentru posturi diplomatice și consulare, precum și pentru funcții de execuție specifice ministerului, derularea cu regularitate a proceselor de selecție în vederea trimiterii în misiune permanentă, implementarea primului ciclu complet de proceduri revizuite în acest an, inclusiv procedura de reîncadrare în Centrala MAE după revenirea de la post, precum și metodologia revizuită de promovare în grad diplomatic și consular, dar și ajustarea schemei de personal din Centrala MAE și Serviciul Exterior.
Recrutarea de personal care să răspundă necesităților MAE de expertiză și profesionalism are în vedere structurarea instituției cu resursele necesare pentru o acțiune diplomatică energică și coerentă. Din această perspectivă, doresc să le urez bun venit noilor noștri colegi care au parcurs deja etapele de selecție din ultimele luni.
Aș vrea să mai amintesc și faptul că, odată cu lansarea seriei de concursuri de admitere în MAE, instituția noastră a introdus în premieră posibilitatea înscrierii și derulării unor probe de concurs prin intermediul unei platforme digitale.
Procesele pentru trimiterea în misiune permanentă s-au derulat pentru al treilea an consecutiv și în acest an, într-un calendar care să asigure predictibilitate în parcursul carierei și cu respectarea principiilor și liniilor de ghidaj care să sprijine o rotație veritabilă între Centrală și Serviciul Exterior, pentru a utiliza în mod adecvat expertiza colegilor, dobândită la post, și în Centrală. Principiile și liniile de ghidaj avute în vedere în 2021 au continuat să fie urmărite cu consecvență și pentru aceste procese de selecție, cu evitarea extinderii posturilor ocupate peste durata uzuală de patru ani, precum și cu încurajarea diversificării și alternanței posturilor din exterior, în corelare cu procesul de clasificare a misiunilor.
Aplicarea noii metodologii de promovare în grad diplomatic și consular, prin recalibrarea punctajelor acordate în domeniul experienței profesionale are în vedere încurajarea desfășurării de misiuni permanente în Serviciul Exterior, inclusiv în domeniul consular, precum și în zone considerate, până acum, ca fiind neatractive. De asemenea, prin punctajul acordat pentru reîncadrarea în Centrala MAE după post, se încurajează valorificarea expertizei dobândite în Serviciul Exterior și acasă.
Referitor la implementarea efectivă a procesului de clasificare a misiunilor, pe care l-am anunțat anul trecut, în funcție de prioritățile politice stabilite pentru fiecare misiune/la nivel regional geografic, respectiv tematic, precum și față de evoluțiile din plan internațional, se va realiza redimensionarea graduală a schemelor misiunilor.
Conchid subliniind faptul că procesul de reformă pe această dimensiune, demarat de la preluarea mandatului, va continua prin susținerea aplicării corecte și transparente a procedurilor adoptate până în prezent, prin calibrarea și corectarea lor acolo unde este necesar, astfel încât să se asigure predictibilitate și transparență din perspectiva asigurării resurselor umane și a planurilor individuale de carieră.
Doamnelor, domnilor, dragi colegi,
Diplomația română va ieși întărită din crizele pe care le traversăm. Vom continua, cu toată energia, să susținem și să promovăm interesele României și ale cetățenilor români, să realizăm obiectivele de politică externă și să apărăm drepturile cetățenilor noștri, oriunde s-ar afla.
La baza acțiunii noastre vor continua să stea valorile democratice, necesitatea asigurării stabilității și securității în regiune și la nivel global, respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, și multilateralismul eficient.
La 160 de ani de activitate, istoria Ministerului Afacerilor Externe continuă să fie scrisă, zi de zi, de oamenii care servesc interesele României ca țară democratică, liberă, stat membru responsabil al Uniunii Europene, Aliat de încredere în cadrul NATO, Partener Strategic puternic al Statelor Unite ale Americii.
