Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marţi, la o reuniune a miniştrilor de externe în Format Bucureşti 9 (B9) desfăşurată la New York, în marja segmentului la nivel înalt al Adunării Generale a ONU. La reuniune au participat opt miniştri şi un adjunct de ministru din statele aliate de pe Flancul Estic, membre ale Formatului B9, precum şi Wendy Sherman, adjunctul Secretarului de Stat al SUA. Potrivit MAE. în cursul aceleiaşi zile, şeful diplomaţiei române a avut consultări bilaterale cu Wendy Sherman, adjunctul Secretarului de Stat al Statelor Unite. Ministrul de Externe a arătat că prioritatea trebuie să constea în continuarea măsurilor de sprijin multidimensional pentru Ucraina şi a celor de presiune asupra Rusiei, inclusiv printr-un nou pachet de sancţiuni.
În cadrul discuţiilor din Formatul B9, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat desfăşurarea consultărilor aliaţilor de pe Flancul Estic, care este foarte utilă inclusiv pentru pregătirea reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO, pe care ministrul Aurescu o va găzdui la Bucureşti, în perioada 29 – 30 noiembrie, moment care va marca o etapă-cheie în evaluarea implementării rapide a deciziilor Summitului de la Madrid, în special în ceea ce priveşte consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic.
Totodată, a salutat organizarea acestor consultări din marja segmentului la nivel înalt al AG ONU cu participarea SUA, aspect care reconfirmă unitatea şi solidaritatea transatlantică şi angajamentul ferm al SUA faţă de securitatea întregului teritoriu aliat. În acest sens, ministrul a evocat utilizarea B9 ca instrument util de coordonare transatlantică în toată perioada de după declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la cele mai recente evoluţii din Ucraina şi la impactul acestora asupra securităţii europene şi euroatlantice. A evidenţiat faptul că prioritatea trebuie să constea în continuarea măsurilor de sprijin multidimensional pentru Ucraina şi a celor de presiune asupra Rusiei, inclusiv printr-un nou pachet de sancţiuni. A pus accentul pe importanţa tragerii la răspundere a Rusiei, prin intermediul instrumentelor de drept internaţional.
Şeful diplomaţiei române a evidenţiat, totodată, presiunea generată de crizele energetică şi alimentară şi a arătat că menţinerea solidarităţii şi unităţii europene şi euroatlantice este esenţială.
În ceea ce priveşte Centrala nucleară de la Zaporizhzhia, a subliniat necesitatea demilitarizării zonei şi a evitării creării unei noi situaţii de conflict prelungit.
Ministrul Bogdan Aurescu a amintit aliaţilor reuniţi în acest format sprijinul acordat de România Republicii Moldova, inclusiv prin rezultatele foarte bune ale primei reuniuni a Trilateralei miniştrilor de externe din România, Republica Moldova şi Ucraina, care a avut loc la Odesa, la 15 septembrie 2022, şi care a avut ca scop consolidarea rezilienţei celor doi parteneri, cu accent pe domeniul securităţii energetice pentru sprijinirea reformelor în vederea integrării europene.
A evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca la nivelul comunităţii internaţionale să fie avute în vedere măsuri concrete de sprijin pentru toate regiunile lumii afectate de criza alimentară generată de Rusia.
În cadrul discuţiei şefului diplomaţiei române Bogdan Aurescu cu adjunctul secretarului de stat al Statelor Unite, Wendy Sherman, cei doi oficiali au apreciat ritmul şi substanţa dialogului bilateral în acest an aniversar pentru relaţia bilaterală România-SUA marcat de împlinirea celor 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic. Întrevederea de lucru a avut loc în continuarea coordonării strânse dintre România şi Statele Unite pe teme strategice, la toate nivelurile, în actualul context de securitate.
Şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea menţinerii unei coordonări strategice strânse între România şi Statele Unite, inclusiv pentru promovarea securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre, care are importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică.
De asemenea, Bogdan Aurescu a subliniat eforturile complexe depuse de România pentru gestionarea efectelor războiului, cu accent pe gestionarea situaţiei refugiaţilor şi pe facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene, demersuri extrem de apreciate de interlocutorul american.
De asemenea, a evidenţiat şi importanţa proiectelor nucleare civile dintre România şi SUA, în ceea ce priveşte Centrala nucleară de la Cernavodă şi proiectul bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici. Totodată, a prezentat rezultatele Trilateralei de la Odesa, care s-a concentrat pe creşterea interconectivităţii în domeniul energiei electrice între cele trei ţări.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat, de asemenea, aprecierea pentru creşterea prezenţei militare a SUA în România şi a evidenţiat necesitatea consolidării, în continuare, a prezenţei aliate pe întreg Flancul Estic, conform evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre şi deciziilor recentului Summit NATO de la Madrid.
Aurescu a subliniat importanţa strategică a Mării Negre şi necesitatea abordării acestei regiuni de o manieră coordonată şi multidimensională, inclusiv prin luarea în considerare a situaţiei altor parteneri vulnerabili din regiune, inclusiv a Republicii Moldova şi a menţionat, de asemenea, necesitatea finalizării eforturilor Administraţiei SUA pentru dezvoltarea unei Strategii pentru Marea Neagră şi a reiterat disponibilitatea României de a oferi expertiza sa în definirea unei astfel de strategii.
De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat obiectivul prioritar al României privind accederea ţării noastre în Programul Visa Waiver al Statelor Unite, subliniind importanţa deosebită a acestui subiect pentru cetăţenii români.
Adjunctul secretarului de stat al SUA a apreciat în mod deosebit pentru sprijinul amplu oferit de România Ucrainei şi altor parteneri afectaţi, precum Republica Moldova. De asemenea, a transmis mulţumirile Administraţiei SUA pentru contribuţia substanţială a României la consolidarea siguranţei alimentare la nivel global, prin creşterea volumului de grâne ucrainene care tranzitează ţara noastră.
A fost reconfirmat interesul şi angajamentul ambelor părţi de a continua coordonarea apropiată pentru gestionarea actualei crize, precum şi a eforturilor comune de consolidare a ordinii internaţionale bazate pe reguli, a multilateralismului eficient, a protecţiei drepturilor omului şi a democraţiei, inclusiv prin menţinerea şi consolidarea unităţii transatlantice în ceea ce priveşte sprijinul oferit Ucrainei, mai precizează MAE.
