Ilie Bolojan nu este de acord cu reorganizarea administrativ-teritorială, propusă de guvernul Luca Niculescu, deși a fost promisă de PNL și PSD încă din 2024. Fostul premier s-a opus încă de la începutul mandatului acestei reforme, insistând pe concedieri colective de funcționari, tăieri salariale și majorări de taxe și impozite.
Reorganizarea administrativ teritorială este văzută, însă, ca o soluție de cetățeni, de mediul de afaceri dar și de analiști economici. Analistul economic Adrian Negrescu estima, în 2023, că economiile făcute în urma reorganizării, ar ajunge la 50 de miliarde de lei pe an.
Politicienii nu-și doresc reorganizarea deoarece aceasta ar implica mai puțini președinți de consilii județene, primari și consilieri locali/județeni, deci o influență mai mică asupra cetățenilor și mai puțini bani pentru rețelele clientelare.
Bolojan, despre administrația locală
Fostul premier a declarat că reforma administraţiei publice trebuie să urmărească reducerea cheltuielilor şi menţinerea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor. În opinia sa, tăierile salariale, majorările de taxe locale și concedierile colective pe care le-a impus primăriilor ar trebui să țină loc de comasare a localităților.
„PNL a susţinut în toţi aceşti ani descentralizarea şi întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a rezolva problemele cetăţenilor. Acesta e un principiu sănătos, pe care îl vom susţine şi în perioada următoare (…) Descentralizarea nu este o soluţie magică, dar cu siguranţă permite rezolvarea problemelor mai aproape de cetăţeni şi permite ca oamenii performanţi să devină exemple la nivel naţional”, a spus fostul premier.
Potrivit spuselor sale, înainte de a promova o astfel de reformă, actualii guvernanți ar trebui să vadă ce rezultate dau măsurile adoptate în perioada în care a fost premier, creșterea taxelor, concedierea funcționarilor și tăierile salariale. Totodată, el spune că astfel de reforme se fac la început de mandat.
„Noi am luat nişte măsuri privind reducerea cheltuielilor în administraţie, care înseamnă că 13.000 de posturi din administraţie au fost reduse. Acum ar trebui să stăm o perioadă de timp şi să vedem cum funcţionează administraţia în noile condiţii, după noile legi. În general, reformele în administraţie nu se fac pe final de mandat. Reformele în administraţie se fac, în toate ţările când s-au făcut, la început de mandat, când există legitimitate mare şi există o perioadă de timp pentru a pregăti aceste reforme”, a arătat Ilie Bolojan.
Ce spune fostul premier despre comasarea localităților?
Ilie Bolojan spune că există sute de localități care sub 1.500 de locuitori, iar zeci de oraşe şi municipii au populaţii sub pragurile prevăzute de lege. În acest context, el spune că trebuie corelată legislația cu realitatea demografică, după care trebuie analizată posibilitatea comasărilor.
„Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să facem ordine şi în acest domeniu. Ori se modifică legislaţia şi se aduce la standardele reale, sau, dacă nu se modifică, cea mai proastă situaţie este să continui în această stare, în care legea este într-un fel, realitatea este diferită. Şi atunci se poate pune într-adevăr problema unor comasări, dacă aceasta este direcţia”, a mai spus Bolojan.
Referindu-se la comasările voluntare, fostul premier a afirmat că dificultăţile nu sunt legate în principal de cheltuieli, ci de sensibilităţile identitare ale comunităţilor, care trebuie gestionate cu atenţie.
„În ceea ce priveşte comasările voluntare, pot fi o formulă, pentru că în fapt problemele nu sunt legate de cheltuieli în principal, ci rezistenţa la astfel de fuziuni este dată de aspectele identitare, de care trebuie să se aibă grijă. Sunt aspecte de sensibilitate. Am o comunitate minoritar maghiară în judeţul Bihor care, dacă ar fuziona cu o comunitate majoritar românească, ar putea simţi că îşi pierde identitatea. Aceeaşi situaţie poate să fie în Covasna în sensul invers şi atunci aceste sensibilităţi care ţin de păstrarea identităţii trebuie gestionate corespunzător.
Ca fost primar, ca fost preşedinte de Consiliu Judeţean, consider că păstrarea identităţilor locale este un element important pe care întotdeauna l-am respectat şi am încurajat întotdeauna comunităţile etnice şi confesionale să-şi păstreze identitatea, tradiţiile şi asta sper să facem şi în perioada următoare, să rămânem consecvenţi”, a afirmat Ilie Bolojan, la finalul ședinței Biroului Politic Judeţean al PNL Covasna.
Promisiuni electorale neonorate
În 2024, când pericolul suveranist se contura puternic, toate formațiunile au promis în campania electorală pentru alegerile parlamentare că vor demara procedurile de reorganizare administrativ-teritorială. În timp ce opoziția, reprezentată de USR, cerea măsuri imediate (desființarea a mii de comune), PSD și PNL promiteau o abordare etapizată, cu accent pe descentralizare și stimulente financiare pentru localitățile care acceptă să se unească de bunăvoie.
„România nu mai poate funcționa pe o hartă desenată în 1968”, susțineau politicienii.
După învestirea guvernului Bolojan, când AUR a fost trimis în opoziție, iar POT și SOS au început să se destructureze, politicienii și-au schimbat discursul privind reorganizarea administrativ-teritorială.
PNL sub conducerea lui Ilie Bolojan a înlocuit propunerea cu majorări de taxe locale, concedieri colective de funcționari și tăieri salariale. Nimic despre măsuri care să oblige primarii și președinții de consilii județene să reducă risipa de bani publici. De dragul lui Bolojan, cei de la USR nu au mai scos nici un cuvânt despre propriul proiect. Iar în ce privește PSD, propunerea lui Sorin Grindeanu a fost doar de comasare a localităților mici.
Sursa: B1
