Constantin Brâncuşi a fost, fără îndoială, un artist creştin-ortodox român nu doar botezat în Biserică, ci şi un credincios trăitor în interiorul vieţii Bisericii, afirmă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Naţionale Brâncuşi. ‘Se cuvine, deci, ca în acest an când aniversăm împlinirea a 145 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, să evidenţiem prezenţa credinţei şi spiritualităţii creştin-ortodoxe în opera sa, mai ales că lucrările sale Rugăciunea şi Coloana fără sfârşit au fost comandate de către creştini ortodocşi pentru a servi ca monumente funerare, fiind considerate la scurt timp după apariţia lor capodopere ale sculpturii funerare a secolului al XX-lea’, arată Patriarhul. Patriarhul Daniel precizează că ‘universul teologic şi spiritual de inspiraţie liturgică al lui Constantin Brâncuşi, care a luminat şi format viaţa sa spirituală şi a inspirat opera sa artistică, era centrat şi conturat pe unele momente sfinte majore din viaţa Bisericii – mai ales Praznicele Împărăteşti ca: Naşterea, Botezul, Răstignirea, Învierea, Înălţarea şi Schimbarea la Faţă ale Domnului nostru Iisus Hristos, precum şi momente majore din viaţa creştină: Botezul, Cununia şi Înmormântarea’. ‘Cântările liturgice ale acestor momente şi evenimente sfinte conţin o teologie adâncă, exprimată într-o imnografie solemnă pe care cântăreţul Brâncuşi le-a interpretat artistic şi le-a sedimentat spiritual în sufletul său, ca apoi lumina lor să reverse raze în sculptura lui. Astfel, multe dintre operele lui Brâncuşi poartă în ele lumină din lumina interioară a icoanelor şi elevaţie din rugăciunile ortodoxe şi ne cheamă la contemplaţie şi bucurie’, afirmă Patriarhul BOR. Înaltul ierarh ortodox consideră că ‘faptul că toată opera de o viaţă a lui Brâncuşi se concentrează sintetic şi se împlineşte spiritual în Ansamblul comemorativ de la Târgu-Jiu, adică într-un Memorial dedicat morţii eroilor din primul Război Mondial, nu este o simplă întâmplare, deoarece din punct de vedere al identităţii noastre spirituale, cultul morţilor, cinstirea eroilor, a cimitirelor şi monumentelor funerare, este un memento-memorial al timpului, întrucât moştenirea memorată creează rădăcinile spirituale necesare atât păstrării identităţii proprii, a comuniunii între generaţii, cât şi a continuităţii în istorie a spiritului unui neam’. ‘Ziua Naţională Constantin Brâncuşi se cuvine să fie în acelaşi timp un omagiu pios adus memoriei celebrului sculptor român, de mult timp intrat în lumina marilor artişti ai umanităţii, şi un apel la o cunoaştere mai amplă şi mai profundă a semnificaţiilor spirituale cuprinse în opera artistică a acestui fiu credincios şi înţelept al Bisericii Ortodoxe Române, care a făcut cunoscute la nivel mondial valenţe nebănuite ale sufletului românesc’, se mai arată în mesajul Patriarhului Daniel.
Sursa: PRESSONLINE
