Evoluţia situaţiei privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în Româniaîn primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisia Europeană, care în mai 2019 a trebuit să informeze autorităţile române că, dacă nu fac îmbunătăţirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, va lua măsuri întemeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depăşeşte parametrii evaluaţi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, adoptat marţi de Colegiul Comisarilor, potrivitagerpres.ro.
Raportul publicat marţi face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisia Europeană. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autorităţile române.
În raport se constată că, în perioada scursăde la ultimul raport, Comisia Europeană a fost nevoită să îşi exprime în mai multerânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autorităţile române cu privire la evoluţiasituaţiei în materie de reformă a sistemuluijudiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţiefaţă de progresele înregistrate în aniiprecedenţi, situaţie care constituie o sursăde preocupare majoră.
”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentareformulate în noiembrie 2018, care erau îndeplină concordanţă cu poziţiile exprimatede celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse înaplicare dacă se doreşte repunereaprocesului de reformă pe calea cea bună şireintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. (…) Comisia a salutat faptulcă, în iunie, guvernul român şi–a exprimatdorinţa de a-şi reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturipentru a investi în noi consultări şi îndialogul cu sistemul judiciar. Comisiaaşteaptă cu interes transpunerea acestuiangajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât şi de altă natură. Pentrua se realiza progrese în această direcţie, vor trebui luate măsuri concrete legislative şi administrative astfel încât să se pună înaplicare recomandările prezentate succint înraport”, se arată în document.
”Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru”, maia rată comunicatul Comisiei Europene.
Pe de altă parte, progresele în cadrul MCV sunt suficiente pentru a considera că Bulgaria şi-a îndeplinit angajamentele din momentul aderării la UE, iar autorităţile de la Sofia trebuie să îşi continue eforturile de transpunere în legislaţie şi de implementarea angajamentelor din raport, a anunţat Comisia.
Implementarea reformelor va trebuimonitorizată de un consiliu post-monitorizare nou înfiinţat, care va contribuila dialogul cu Comisia în cadrulmecanismului statului de drept în general. Atât post-monitorizarea internă, cât şimecanismul UE trebuie să sprijinedurabilitatea şi ireversibilitatea reformelor, chiar şi după încheierea MCV pentruBulgaria.
Înaintea unei decizii finale, Comisia va luaîn considerare şi observaţiile Consiliului UE şi ale Parlamentului European.
Mecanismul de cooperare şi de verificare(MCV) a fost instituit în 2007, în momentuladerării României la Uniunea Europeană, camăsură tranzitorie menită să facilitezeeforturile susţinute ale României de a-şireforma sistemul judiciar şi de a intensificalupta împotriva corupţiei. Mecanismul a fostexpresia angajamentului comun al statuluiromân şi al UE în acest sens. Înconformitate cu decizia de instituire a mecanismului şi aşa cum a subliniat şiConsiliul, MCV se va încheia atunci când vorfi îndeplinite în mod satisfăcător toateobiectivele de referinţă aplicabile României.
