Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat marţi, într-un comunicat, în replică faţă de o serie de afirmaţii ale preşedintelui Klaus Iohannis, de ce judecătorul Petre Lăzăroiu are dreptul să facă parte din plenul CCR.
„Referitor la unele declaraţii prin care se susţine că decizia menţionată a Curţii este neconstituţională şi se propun diverse scenarii pentru neaplicarea ei, Preşedintele Curţii Constituţionale face următoarele precizări: Potrivit prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României şi au putere numai pe viitor.
Din acest text rezultă cu prisosinţă că obligaţia respectării întocmai a deciziilor Curţii Constituţionale este generală, vizând toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate. Cu privire la numirea domnului judecător Petre Lăzăroiu. Domnia sa a fost numit de Preşedintele României (atunci, domnul Traian Băsescu), în temeiul art.142 alin.(3) din Constituţie şi al art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, pe o perioadă de 9 ani, care expiră în anul 2019. Anterior, domnul Petre Lăzăroiu a mai exercitat această funcţie în perioada 16.09.2008 – 8.06.2010, pe un rest de mandat al fostului judecător Petre Ninosu, care decedase. Prevederile art.68 alin.(3) la care ne-am referit stabilesc că, în cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător este mai mică de 3 ani (cum este cazul în speţă), acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani. Acest text este în vigoare şi se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate”, a precizat Valer Dorneanu în comunicat.
- El a arătat că o prezumtivă (dar nerealistă) schimbare a statutului acelui judecător n-ar putea avea consecinţe decât pe viitor şi n-ar afecta deciziile pronunţate anterior de Curte.
„De altfel, ceea ce este amuzant la actualii critici ai mandatului colegului meu este că, aceştia ştiau şi atunci despre condiţiile numirii (având în vedere responsabilitatea pe care o aveau), dar nici la acea data şi nici ulterior, timp de 8 ani, n-au comentat sau contestat numirea. Cu privire la invocarea, cu scopul delegitimării mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu, a Deciziei Curţii Constituţionale nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 04.05.2018, menţionez că aceasta priveşte o lege de modificare şi completare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nepromulgată şi declarată neconstituţională şi care, în prezent, se află în procedura parlamentară de reexaminare. În plus, aceasta se referă la alte circumstanţe decât cele specifice mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu”, a spus Dorneanu.
Preşedintele CCR s-a referit în mod punctual şi la acuzaţiile conform cărora ginerele său ar fi un general penal:
„În ceea ce priveşte aşa-zisa incompatibilitate a preşedintelui Curţii Constituţionale ca urmare a faptului că ginerele său ar fi un „general penal” din ministerul de interne, menţionez că fiica mea este căsătorită de 25 de ani, dar nici eu, nici ea nu ştiam că soţul ei este general la Interne, fiind convinşi amândoi că ginerele meu este inginer tipograf. Stimaţi „scriitori”, nici eu şi nici fiica mea nu-l cunoaştem pe domnul general. Menţionez, de asemenea, că nici înaltul funcţionar din aparatul Camerei Deputaţilor (declarat şi acesta, în subsidiar, ca „ginere” al meu), nu deţine această calitate, fiind, la rândul său, căsătorit de mulţi ani”.
Preşedintele Klaus Iohannis consideră că este o problemă dacă mandatul unui judecător CCR a depăşit mandatul de 9 ani:
„Da, consider că este o problemă şi nu este deloc o problemă simplă. Într-adevăr, toată lumea se aşteaptă ca primul actor care respectă cu sfinţenie Constituţia să fie chiar Curtea Constituţională şi aflăm în ultima vreme că au apărut îndoieli, au apărut semne de întrebare printr-o decizie a Curţii, care chiar ea declară că un mandat nu poate sub nicio formă depăşi nouă ani, dar, în fapt, este un judecător care se află deja de zece ani acolo.
Nu e simplu să tranşăm această chestiune, dar e foarte regretabil că avem această situaţie, fiindcă prin tolerarea acestor mandate mai lungi, ca să nu mă exprim altfel, chiar Curtea Constituţională s-a pus singură în situaţia să îi fie chestionată respectarea supremaţiei Constituţiei, aşa cum scrie în Constituţie. (…)
În cazul în care mandatul unui judecător constituţional se termină, acest lucru se constată de preşedintele Curţii, nu de preşedintele României. Iar dacă sunt alte cauze pentru care trebuie să se termine mandatul unui judecător constituţional, această decizie se ia în plenul Curţii”, a afirmat preşedintele Iohannis.
