Ministrul Muncii, Marius Budăi a transmis, marţi, printr-o postare pe Facebook, că salută acordul instituţiilor europene în ceea ce priveşte Directiva privind salariul minim la nivelul Uniunii Europene. El precizează că România susţine această directivă pentru că şi cetăţenii români sunt cetăţeni europeni şi trebuie plătiţi ca atare. Prin stabilirea standardelor pentru salariile minime naționale adecvate, noua lege europeană va aborda situația muncitorilor săraci. Astfe, salariul fiecărui muncitor european trebuie să plătească mâncarea, chiria și încălzirea, dar să le permită și să-și cumpere haine noi sau să plece din când în când în vacanță.
Salut acordul instituţiilor europene în ceea ce priveşte Directiva privind salariul minim la nivelul Uniunii Europene! România susţine această directivă pentru că şi cetăţenii români sunt cetăţeni europeni şi trebuie plătiţi ca atare! Acordul a fost obţinut chiar de Ziua Mondială a Salariului Minim pe Economie!”, spune Marius Budăi.
PSD transmite: “Avem acord la nivel european privind salariile minime din UE. Prin stabilirea standardelor pentru salariile minime naționale adecvate, noua lege europeană va aborda situația muncitorilor săraci. Salariul fiecărui muncitor european trebuie să plătească mâncarea, chiria și încălzirea, dar să le permită și să-și cumpere haine noi sau să plece din când în când în vacanță. Se dorește ca țările UE să își verifice salariile minime în raport cu valorile de referință internaționale; cum ar fi cel puțin 50% din salariul mediu brut și 60% din salariul median.
Potrivit unui anunţ al socialiştilor europeni, luni noaptea, Parlamentul European şi preşedinţia franceză a UE au încheiat, la Strasbourg, un acord politic privind Directiva privind salariul minim adecvat.
Acordul se bazează pe doi piloni. Primul pilon stabileşte standarde de decenţă pentru salariile minime legale la nivel naţional.
”Câştigând un salariu minim legal, lucrătorii trebuie să poată duce o viaţă decentă. Standardul decenţei este determinat de puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieţii şi ritmul general de creştere şi structura salarială relativă în ţara UE respectivă”, se menţionează în document.
