Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că România se bazează în această perioadă pe importuri de energie electrică, în special seara, iar prețurile plătite sunt sensibil mai mari decât cele din contractele bilaterale, scrie realitatea.net.
Bușoi avertizează că, dacă presiunile de pe piața regională se mențin, facturile consumatorilor ar putea crește cu 10%−15% la renegocierea contractelor.
„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a afirmat Cristian Bușoi la un post TV.
Potrivit secretarului de stat, prețurile de pe piața zilei următoare sunt, în prezent, de circa 2-2,5 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat din contractele bilaterale.
„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral”, a explicat secretarul de stat.
Bușoi susține că impactul asupra facturilor ar fi redus dacă situația durează doar câteva zile sau cel mult două săptămâni. „Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, două săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor (…) va fi unul marginal, nesemnificativ”, a spus el.
În cazul unei crize prelungite, însă, efectele ar putea deveni vizibile în toamnă sau în momentul renegocierii contractelor. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocia contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat Bușoi.
În situația în care importurile nu ar mai acoperi necesarul, România poate apela la capacități de producție ținute în rezervă. Printre acestea se află grupul energetic Rovinari 4, de la Complexul Energetic Oltenia, cu o putere nominală de 330 MW, dintre care aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili.
Secretarul de stat a precizat, însă, că pornirea grupului nu este justificată economic în prezent. Energia produsă pe cărbune presupune costuri mari, inclusiv cu materia primă, certificatele de emisii de CO2 și personalul.
„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a explicat Bușoi.
Rovinari 4 rămâne, astfel, o soluție de rezervă pentru un scenariu de criză. Oficialul a arătat că există stocuri importante de cărbune, dar acestea ar trebui refăcute dacă unitatea ar fi pusă în funcțiune și utilizată pe termen mai lung.
Bușoi a mai spus că producția hidro poate fi utilizată pentru a diminua dependența de importuri în intervalele de consum maxim. Totuși, exploatarea apei din lacurile de acumulare trebuie făcută prudent, în lipsa unor garanții privind precipitațiile din toamnă și refacerea rezervelor.
„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Cristian Bușoi.
