Călin Georgescu rămâne în spatele gratiilor pentru încă 30 de zile. Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT și a dispus prelungirea arestării preventive a fostului candidat la alegerile prezidențiale, în dosarul în care este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Hotărârea magistraților este definitivă, scrie gandul.ro.
Decizia vine după ce Călin Georgescu a petrecut deja 30 de zile în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde a fost încarcerat pe 29 septembrie 2026, în urma unei hotărâri pronunțate tot de Curtea de Apel București.
Prin noua soluție, instanța superioară a desființat hotărârea Tribunalului București din 26 octombrie, care respinsese solicitarea DIICOT de prelungire a arestării preventive și dispusese cercetarea fostului candidat în libertate, sub control judiciar, pentru 60 de zile.
Procurorii au contestat decizia, considerând că menținerea măsurii privative de libertate este necesară pentru desfășurarea anchetei și pentru prevenirea presupusului risc de comitere a unor noi infracțiuni.
Potrivit informațiilor obținute de Gândul din surse judiciare, în ședința desfășurată pe 26 octombrie la Tribunalul București, reprezentantul DIICOT a susținut că fostul candidat ar fi continuat un comportament presupus infracțional chiar și în perioada în care se afla sub control judiciar.
Procurorii s-au referit la episodul din 26 septembrie, când Georgescu ar fi solicitat unei persoane să îi verifice locuința din Mogoșoaia pentru a identifica dispozitivele de supraveghere instalate de anchetatori.
În opinia acuzării, acest episod ar demonstra că o măsură preventivă mai puțin restrictivă nu ar fi suficientă pentru a împiedica săvârșirea unor noi fapte.
DIICOT a invocat și declarații noi obținute de la martori în perioada în care Călin Georgescu s-a aflat în arest.
Printre persoanele audiate se numără un om de afaceri care ar fi încercat, la solicitarea lui Georgescu, să identifice o soluție financiară pentru acoperirea prejudiciului reclamat de familia Leu.
În fața instanței, procurorul a susținut că riscul repetării unor presupuse fapte penale persistă și că măsurile preventive mai blânde nu ar garanta atingerea obiectivelor anchetei.
De cealaltă parte, avocații lui Călin Georgescu au contestat necesitatea menținerii arestului, invocând, între altele, caracterul neviolent al faptelor cercetate și argumentând că situația acestuia permite aplicarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive.
Hotărârea vine după o succesiune de decizii diferite pronunțate de Tribunalul București și Curtea de Apel București.
Pe 21 septembrie 2026, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde procurorii DIICOT au efectuat percheziții. Ulterior, acesta a fost reținut pentru 24 de ore.
La 22 septembrie, Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă și a dispus control judiciar. Procurorii DIICOT au contestat hotărârea.
Pe 29 septembrie, Curtea de Apel a admis contestația anchetatorilor și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen.
Soluția a fost luată după constituirea unui complet de divergență, deoarece cei doi judecători desemnați inițial au avut opinii diferite.
Pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis o cerere a apărării și a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Nici această hotărâre nu a devenit definitivă în forma pronunțată de Tribunal. Pe 23 octombrie, Curtea de Apel a admis contestația DIICOT și a decis că Georgescu trebuie să rămână în Arestul Central.
Pe 26 octombrie, la apropierea expirării mandatului inițial de 30 de zile, Tribunalul București a respins o nouă solicitare a procurorilor, de această dată pentru prelungirea arestării, și a dispus control judiciar pentru 60 de zile.
Acum, Curtea de Apel a dat din nou câștig de cauză procurorilor DIICOT, astfel că fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne privat de libertate.
Călin Georgescu este cercetat în acest dosar pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Ancheta a pornit de la o plângere depusă în ianuarie 2024 de omul de afaceri Răzvan Leu, care susține că ar fi pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro într-o afacere ce presupunea obținerea unor finanțări externe pentru tranzacții cu metale prețioase.
Potrivit acuzațiilor formulate de anchetatori, Georgescu și alte persoane ar fi contribuit la convingerea omului de afaceri să transfere sumele respective, în schimbul promisiunii că va beneficia de finanțări de mai multe milioane de euro.
În timpul cercetărilor, procurorii DIICOT au încercat să stabilească traseul banilor și rolul persoanelor implicate în presupusa schemă.
Gândul a relatat că, pe 8 octombrie, anchetatorii au audiat-o și pe Liliana „Riana” Popescu, responsabilă de imaginea lui Călin Georgescu.
Aceasta ar fi confirmat o întâlnire din anul 2023 la care au participat Georgescu, Răzvan Leu, tatăl acestuia și omul de afaceri Vasile Croitoru, în contextul discuțiilor referitoare la rezolvarea situației financiare.
Cercetările în acest dosar continuă, iar prelungirea arestării preventive nu echivalează cu stabilirea vinovăției inculpaților.
Pe lângă dosarul DIICOT în care a fost arestat, Călin Georgescu mai este implicat în alte patru cauze penale, două dintre acestea fiind deschise în perioada în care s-a aflat în spatele gratiilor.
În iulie 2025, fostul candidat a fost trimis în judecată într-un dosar privind promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid sau crime de război, precum și promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Un alt dosar a fost trimis în instanță pe 16 septembrie 2025. Georgescu este judecat, alături de Horațiu Potra și alte persoane, pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false.
Procurorii susțin că dosarul are legătură cu un presupus plan de provocare a unor acțiuni violente după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Al patrulea dosar penal a devenit public pe 21 octombrie 2026, când procurorii DIICOT au efectuat percheziții într-o anchetă referitoare la presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
Potrivit anchetatorilor, pe 26 septembrie, Călin Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat de 35 de ani să scaneze locuința sa din Mogoșoaia pentru a identifica mijloacele tehnice de supraveghere utilizate de autorități. Procurorii susțin că ar fi fost urmărită inclusiv perturbarea funcționării dispozitivelor, însă rezultatul nu s-a produs.
Pe 22 octombrie, Georgescu a fost vizat de un al cincilea dosar, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în legătură cu presupusa utilizare în public a unor simboluri legionare.
Potrivit informațiilor Gândul, acuzația privește un gest pe care fostul candidat l-ar fi făcut la ieșirea din sediul Poliției Buftea, către susținătorii săi. Georgescu a refuzat să dea declarații, invocând dreptul la tăcere.
Arestarea lui Călin Georgescu a generat manifestații aproape în fiecare seară în fața Arestului Central al Poliției Capitalei.
Sute de persoane s-au adunat pentru a cere eliberarea fostului candidat, cu drapele tricolore și pancarte de susținere. Potrivit relatărilor Gândul, pe 4 octombrie numărul participanților a ajuns la aproximativ 2.000.
Protestele au continuat și după ce Tribunalul București a dispus, la 26 octombrie, înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar.
Noua decizie definitivă a Curții de Apel înseamnă că Călin Georgescu rămâne încă 30 de zile în arest preventiv, în timp ce procurorii DIICOT continuă administrarea probelor în dosarul de înșelăciune.
Hotărârea privește exclusiv măsura preventivă. Fostul candidat la alegerile prezidențiale beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile formulate împotriva sa trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare.
