Guvernul României ar dori să obțină un credit de la statul canadian, pentru a finanța finalizarea construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a declarat Rares Burlacu, președinte al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), într-o conferință organizată de News.ro, scrie r3media.ro.
Linia de credit totală este de 3 miliarde de dolari canadieni (2,2 miliarde dolari americani). Reactoarele 3 și 4 sunt estimate la 7 miliarde euro.
„După cum știți, include o participație a mai multor țări, inclusiv Canada, care a furnizat deja anterior la reactoarele 1 și 2 tehnologia CANDU. La 3 și 4 avem CANDU 6”, a afirmat el.
Conform declarațiilor sale, o condiție pusă a fost ca România să exporte energie în Ucraina și Moldova.
El a afirmat că premierul a primit „o scrisoare de felicitare și de garanție a angajamentului respectiv trimisă de premierul Justin Trudeau în iunie anul trecut”.
„Se specifica (în scrisoare n.r.) că acest proiect include o strategie a Canadei de a oferi industriei nucleare, economiei românești, capacitatea de a produce pentru a exporta în zone tip Ucraina sau Moldova care sunt primordiale în strategia economică a Canadei pentru această zonă a Europei Centrale și de Sud-Est.
Fără a fi avut inclus acest criteriu fundamental, poate nu am fi beneficiat de această linie de credit oferită de echivalentul a ceea ce avem în România Eximbank. În Canada se numește Export Development Canada”, a explicat reprezentantul ARICE.
Reamintim, în context, că România a semnat, în 2013, o scrisoare de intenție cu compania chineză China General Nuclear Power (CGN), în cadrul summitului formatului 16+1, ce a avut loc la București în acel an. Costul estimat al proiectului se ridica la 8 miliarde de dolari, dar pentru ca proiectul să înceapă, România trebuia să organizeze o licitație publică, conform regulilor Uniunii Europene. La această licitație singurul participant, CGN, a fost și compania care a câștigat proiectul.
În 2015, Nuclearelectrica și CGN au semnat un memorandum de înțelegere care trebuia să fie urmat de 10 săptămâni de negocieri, timp în care urma să se scrie și acordul pentru joint venture.
Acordul investitorilor (în formă preliminară) care deschidea calea pentru înființarea societății cu capital mixt (joint venture) avea să se semneze însă de-abia în mai 2019, în timpul guvernului Dăncilă. Conform acestuia, societatea cu capital mixt ar fi trebuit să fie înființată în cel mult 60 de zile de la semnarea acordului. Această companie nu a mai devenit însă realitate.
În 2020, Guvernul Ludovic Orban a pus capăt proiectului, anunțând că garanțiile solicitate de CGN nu au fost acceptabile pentru guvernul PNL. În realitate, însă, a fost vorba despre presiunile americane, care au intrat în război economic cu China.
Americanii nu doreau să vadă o investiție chineză într-un stat membru NATO, pe teritoriul căruia ei au baze militare. Astfel, deși proiectul chinezesc nu venea cu condiții financiare – doar o garanție de despăgubire în cazul vânzării energiei sub un anumit preț – statul român l-a respins. Pentru a nu supăra Statele Unite.
În context, merită menționat că aceeași companie chineză a participat și la construirea centralei nucleare Hinkley Point C din Marea Britanie. În timpul negocierilor româno – chineze, americanii au pus compania chinezească sub acuzare pentru „furt de tehnologie”.
Astfel, România a ajuns în situația în care a ajuns să se îndatoreze pentru a termina reactoarele începute pe vremea lui Ceaușescu. Mai rău, e în situația în care este condiționată cu privire la destinația energiei produse de aceste reactoare.
