Pe lângă cazurile de COVID, cadrele medicale se confruntă cu un număr din ce în ce mai mare de cazuri de gripă severă inclusiv la pacienţi tineri, aparent fără alte boli transmite managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase si Tropicale „Dr. Victor Babeş” din Bucureşti, Simin Aysel Florescu, potrivit News.ro.
Întrebată, marţi, la Prima News care dintre infecții dau mai multă bătaie de cap spitalelor, COVID sau gripă, Simin Aysel Florescu a răspuns: “Amândouă pentru că în acest sezon, pe lângă COVID-ul cu care ne-am obişnuit deja, avem de-a face şi cu un număr din ce în ce mai mare de cazuri de gripă şi mai ales de gripă severă.
Asta e ceea ce ajunge la spital cu precădere. Inclusiv cazuri la pacienţi tineri, fără alte boli aparent, bineînţeles nevaccinaţi.
Aşa că toate aceste cazuri care au apărut mult mai devreme decât ştiam noi, adică au apărut încă de la începutul lunii decembrie, de obicei apăreau pe la sfârşitul lunii ianuarie şi deja suntem într-o creştere accelerată a numărului cazurilor de gripă, care ne cam dau de furcă pentru că este foarte greu să separi toţi aceşti pacienţi care sunt cu gripă, care sunt cu infecţie SARS-COV-2, care sunt cu altă grupă de afecţiuni având în vedere gradul foarte mare de contagiozitate al lor. Deci pentru noi un număr foarte mare de cazuri în acest moment şi de gripă şi de COVID ne-ar da foarte mari bătăi de cap în ceea ce priveşte asistenţa medicală în spital”.
Virozele fac ravagii
“Ne aflăm într-un context în care numărul de viroze creşte rapid, iar proporţia de cazuri de gripă care sunt diagnosticate depăşeşte 10%.
Ne aflăm în a treia săptămână de creştere rapidă a numărului de viroze respiratorii şi implicit de cazuri de gripă, iar procedura care este stabilită de Centrul European al Corpului de Control al Bolilor este ca în această situaţie, după o creştere de trei săptămâni consecutive să putem să discutăm despre o epidemie de gripă, iar la o epidemie de gripă, în mod evident, când se manifestă, două, trei săptămâni, valul acesta epidemic, limitarea accesului în spital şi utilizarea de echipament de protecţie pentru personalul medical, mă refer în primul rând la mască şi mănuşi, de asemenea, igiena riguroasă a mâinilor, atât pentru personal, cât şi pentru vizitatori şi pentru pacienţi, pentru reducerea transmiterii trebuie să intre în funcţiune.
Noi am avut doi ani consecutiv fără viroze, fără gripă, pentru că circulaţia virusurilor a fost mult redusă de măsurile luate faţă de pandemia COVID.
Acum ne aflăm în situaţia unei recrudescenţe a numărului de cazuri, iar instituirea măsurilor pentru o manifestare epidemică a gripei, care anul acesta este decalată faţă de sezoanele care erau cu 4-5-6 ani, cam cu 3-4 săptămâni, adică a apărut cu 3-4 săptămâni mai repede, circulaţia a fost mai rapidă”, a precizat ministrul Sănătăţii.
Când ar putea România declara epidemie de gripă?
“O să ştim la sfârşitul acestei săptămâni sau cel mai probabil luni, după ce o să putem să analizăm toate datele care vin din ţară.
Noi avem un sistem de supraveghere a gripei la nivel naţional. El practic adună toate cazurile de viroze respiratorii, dar individualizează cazurile de gripă, fie din punct de vedere clinic sau diagnosticate.
Dacă procentul celor care sunt confirmate de laborator depăşeşte 10%, procentul din testele care se fac, pe de o parte şi, pe de altă parte, există o creştere săptămânală de 20%, săptămâni consecutive, atunci putem să discutăm de o epidemie de gripă”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la Prima News.
